Calatori poloni in tarile noastre in a doua jumatate a veacului XVIII

Trimis la data: 2013-09-17 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Pisica irina Dimensiune: 27kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
35 ambasadorul polon contele Mniszech a trecut pe la noi. in Polonia imea aceea era dinastia de Saxonia, pe care a stabilit-o acolo August re, si aceasta dinastie a avut in general fata de turci o politica deosebita itica mai veche, cu caracter de cruciata, care se facuse pe vremea lui ki si care, ca si a lui Zamoyski, avea idealul cuceririi liniei Dunarei prin in orice imprejurari posibile, impotriva sultanului. Dupa faza critica e o reprezinta amestecul lui Carol al XH-lea, regele Suediei, in afacerile s, sustinind pe Stanislav Leszczynski impotriva lui August de Saxonia, ceasta casa de Saxonia se asaza definitiv pe tron, legaturile cu Poarta arte bune, si in tot secolul al XVIII-lea se vor continua ambasade dese, 3 sa intretina prietenia cu turcii.

Caci nici Matei, nici fratele lui, Scarlat, zugrav pe peretii bisericii Frumoasa, linga Iasi, n-au avut din calitatile tatalui s ale bunicii lor, fata lui Alexandru Mavrocordat, Exaporitul, care, aceas' adaugea, pe linga o mare inteligenta, si o crestere deosebita, o perfecta initi< in afacerile turcesti. Trimesul domnului era seful portarilor, portar-basa, pentru ca traim pe o vreme cind moda constantinopolitana, turceasca, j trunde in toate domeniile, asa incit, precum alaiul, pe care-1 vom vedea indaj imita pe cele din Constantinopol, tot asa numele celor cari dau elementi amestecate in alai sint constantinopolitane.

Portar-basa se infatiseaza ad cind scrisori si pentru solul polon si pentru solul rusesc, care trebuia sa trea prin partile noastre, printul Dolgoruchi, dintr-o foarte veche familie de cne
Scrisorile erau in latineste, limba care se intrebuinta curent in diploni tia orientala, pentru care Ioan Calmasul, fiul vornicului de Cimpulung Toadi care invatase la Liov, va ajunge a fi dragoman al Portii, pina ce la batrinq inaintate e numit si domn al Moldovei.
Drumul este aratat foarte amanuntit, conac de conac: el trece pe la Larg Brinzeni, Duruitor.

Aici se arata o companie de ostasi, in fruntea careia e boierul care aducea salutarile domnului, prezintate tot in limba latina, poate spune, in treacat, ca pe vremea aceea, daca Moldova nu mai avea armata capabila de a se lupta, din deosebitele elemente ale armatei de odii oara ramasesera atitea incit sa se formeze trupe de parada, ba chiar, in masu in care adevarata forta luptatoare a Moldovei, ca si a Terii Romanesti, scazui in aceeasi masura alaiul militar se facea mai stralucitor, imprumutindu-se la toti vecinii forme militare care nu existasera pina atunci, asa incit o mi time de nume luate de la turci, de la poloni se intilnesc in nomenclatura arir. telor moldovenesti din aceasta vreme.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles