Calatori straini si domnii pamanteni

Trimis la data: 2014-02-26 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 41 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Pisica irina Dimensiune: 51kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
N-avem o bucata de vreme, de la 1812 pina la 1817, nici un calator care strabata Principatele. Si cu toate acestea e o epoca interesanta: aceea in ca sistemul de guvernare prin fanarioti si intimii, servitorii, credinciosii lor. ca va fi amenintat un moment, cind, la plecarea, in 1818, a lui Ioan Gheorel Voda Caragea din Bucuresti, boierii propusera o domnie indigena1, ia ulJ ma-i infatisare, care in ambele teri e in legatura cu noua cultura nationa greceasca, mai puternic reprezintata in Bucuresti prin Academia cu profeso de frunte din toate partile elenismului2, si mai putin in Moldova, si cu no ideal iesit din aceasta cultura, care aduce pina si introducerea, totusi timk si sporadica, a limbii grecesti in administratia terii.

Dar pentru anul 1817 avem doi straini cari strabat amindoi tot numi Moldova: un englez medic si un francez, ofiter pribeag, urmarit de politia re tauratiei bourbonice.Cel dintii, William Mac-Michael, academician in tara sa si misionar stiii tific al Universitatii din Oxford, plecase din Moscova, impreuna cu un expl( rator in India, Legh, in decembre, 1817. Inca de la Ovidiopol, in calea spi capitala turceasca, el gusta "vinul moldovenesc", care se exporta deci si i aceasta directie, ca si in Galitia, in Ardeal.

La Dubasarii-Noi, tirgusor strin in jurul circiumelor imparatesti si al carantinei, se ajunge Nistrul, care nu m; e hotar al Moldovei [...]
Pe malul moldovenesc, pustiu. Se cauta o caruta, si se capata obisnuiti vehicul al postei, cu cinci cai marunti si iuti, a carii groaza o prinsese englezi inainte de a-1 vedea cu ochii. Vizitiul are capul strins intr-o naframa ca cealma, dupa datina turcilor vecini.
Aceia dintre frun-jldoveni cari au ramas supt stapinirea straina se primbla de Craciun 3 luxoase. Sint multi tigani, si un taraf de lautari cinta la fereastra ilui. Mac-Michael da o buna descriptie a lor, aratind meseriile multe si eosebite pe care le practica:

laietii calatoresc in grupe de cinzeci, sai-Dorturi, platind un "oboroc" de 18 lei pe an pentru fiecare cap de fami-nt ingaduiti sa cistige si pe sama lor. in ce priveste pe rusi, nu se vad iteri cari se primbla pe strazile Chisinaului.ia Chisinau la granita cea noua din apus drumul era foarte rau si, i aceasta, tulburat de hoti, "sirbi si arnauti", ascunsi prin paduri. O se petrece la capitanul de posta, intr-o casuta avind basici in loc de i si ca mobila obisnuitul divan. Tara e foarte bogata in grine si in vite, exporta pe la Mobilau, ca si pe la Gamenita.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles