Calvin si calvinismul

Trimis la data: 2005-01-09 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 19
Autor: Luca D. Dimensiune: 15kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Transformările economice, sociale, politice şi culturale produse în timpul Renaşterii nu puteau lăsa neschimbată poziţia spirituală şi materială a Bisericii. Consolidarea statului modern, independenţa monarhiilor moderne erau incompatibile cu imunitatea bisericii catolice.

Timp de sute de ani, dogmele bisericeşti rămăseseră neschimbate, iar papalitatea câştigase din ce în ce mai multă putere. După ce şi-a atins însă apogeul în sec. al XIII-lea, degradarea morală a clerului a început să-şi spună cuvântul, Biserica îndreptându-se în mod inevitabil către declin.

Fastul preoţilor, care odinioară impresiona, acum a început să îi dezguste pe săracii bolnavi şi muritori de foame. Sumele tot mai mari cerute de Biserică au stârnit nemulţumire în rândul negustorilor, care nu mai erau dispuşi să îşi împartă profitul cu clerul. Exploatarea credincioşilor în scopul obţinerii de venituri din venerarea numeroaselor aşa-zise „relicve”, iertarea păcatelor în schimbul unor sume considerabile (indulgenţele), au dus încetul cu încetul la pierderea credibilităţii oamenilor bisericii.

Prestigiul a scăzut şi mai mult când însuşi papa, trimisul lui Dumnezeu pe pământ, încălca în mod flagrant preceptele creştine, participând la războaie, ducând o viaţă imorală şi punând banul şi propria bunăstare mai presus de orice.

Societatea occidentală a începutului de secol XVI ajunsese într-atât de dezvoltată, încât se simţea stânjenită de situaţia privilegiată a Bisericii, de imensele ei bogăţii, de autoritatea ei spirituală. Contradicţia dintre suveranitatea statului modern şi pretenţiile Bisericii la stăpânirea universală, dintre aspiraţiile noilor clase sociale şi privilegiile clerului, dintre noua concepţie umanistă despre om şi natură şi ascetismul medieval, au dus la necesitatea unei schimbări, iar această schimbare, dorită de teoreticieni umanişti precum Wyclif sau Hus, a fost pusă în practică de Martin Luther. Acesta a creat o doctrină nouă, bazată pe Scriptură şi care susţinea că numai credinţa este suficientă pentru mântuire.

Începând din anii 1520, Luther a câştigat numeroşi adepţi, din Germania până în ţările scandinave. Incidentele politice au conferit însă instabilitate comunităţii luterane: pentru a câştiga sprijinul principilor, Luther s-a opus revoltelor ţărăneşti, fapt ce i-a atras antipatia maselor. O umbră a început să planeze asupra noii Reforme, până când un alt nume s-a făcut cunoscut: Calvin.

2. Tinereţea lui Calvin
Jean Calvin s-a născut în orăşelul Noyon, din Picardia, Franţa, în 1509. Provenea dintr-o familie de burghezi care evoluase destul de rapid pe scara socială: bunicul său fusese barcagiu, dar tatăl, Gérard Cauvin, sau Calvin, era funcţionar şi avocat al Bisericii, apoi procuror al Capitolului catedral, căsătorit cu fata unui consilier municipal. Cum se întâmpla adesea în astfel de familii, tatăl le-a impus fiilor cariere care să le asigure ascensiunea socială; cel de-al doilea fiu, Jean, a fost destinat ştiinţelor umaniste.

Învăţăcel clerical în oraşul său natal, adolescentul Jean a mers apoi la Paris, unde a urmat cursuri de latină şi filosofie la Collège de la Marche şi, respectiv, Collège Montaigu. Conformându-se dorinţei tatălui său, după ce şi-a luat licenţa în ştiinţe umaniste, s-a orientat către drept, deşi ar fi preferat o carieră ecleziastică.

Din 1531 însă, după moartea tatălui, Calvin îşi urmează pasiunea pentru literatură şi filosofie: va studia greaca şi ebraica la universităţile din Bourges şi Orléans; puternic influenţat de umanişti, precum Erasmus, Lefèvre d’Étaples, Wolmar, Guillaume Budé, va avea loc o perioadă esenţială în viaţa sa, „convertirea”, adică respingerea vechilor principii, considerate „superstiţii”.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles