Campia Romana

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 6979
Autor: Daniel Petrescu Dimensiune: 17kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul Moldovei.
Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens geologic - puternic sedimentata.
Ea este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica).
Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline foarte vechi proterozoice si paleozoice.
Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.

Câmpia Romana

Relief si subdiviziuni

Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic,
Subcarpatii si podisul Moldovei.

Intre aceste limite, Campia Romana apare ca o depresiune - in sens
geologic - puternic sedimentata.

Ea este o regiune de platforma, relativ rigida (platforma Moesica).

Fundamentul Campiei Romane, situat la adancimi variabile, dar care
cresc in fata arcului carpatic, este alcatuit din sisturi cristaline
foarte vechi (proterozoice si paleozoice.

Acest fundament este o mica placa tectonica aflata intr-o usoara
subductie sub placa ce poarta arcul carpatic.

Stiva de sedimente este formata din roci mezozoice (in baza) si
neozoice, in continuitate de sedimenetare, spre suprafata, ceea ce
arata ca umplerea depresiunii din Campia Romane s-a facut relativ
continuu.

La sfarsitul Pliocenului si in Cuaternar s-au depus nisipuri,
pitrisuri. argile si loess care au dus la transformarea lacului pontic
in uscat, de la vest spre est si de la nord spre sud.

In unele parti ale Campiei Romane au avut loc scufundari lente
subsidente, cea mai cunoscuta fiind cea de pe cursul Siretului
Inferior, care se continua si in prezent.

Cuvertura de loess acopera interfluviile, ajungand in partea de est la
grosimi considerabile (40 m, in Campia Hagienilor).

Suprafata campiei inclina de la nord la sud, asa cum curg si raurile,
precum si de la vest la est, cum s-au retras apele lacului Cuaternar.

Partea cea mai joasa (10-20 m altitudine) se afla pe Siretul Inferior,
unde, pe un teritoriu de lenta scufundare, s-a format o mare zona de
confluente, spre care se recurbeaza raurile in evantai.

Altitudinea maxima este de 300 m, la Pitesti.

Relieful Campiei Romane se caracterizeaza prin vai largi si
interfluvii netede, numite popular campuri, cu mici depresiuni formate
prin tasare si sufoziune (crovuri).

Prezenta nisipurilor determina aparitia unui relief de dune, ca in
sudul Olteniei, in estul Campiei Romane (de-a lungul Ialomitei,
Calmatuiului) si Campia Tecuciului (la Hanu Conachi).

Forma Campiei Romane, aspectul si adancimea la care se afla
fundamentul ei intre Focsani si Zimnicea, influenteaza modul de
propagare a undelor seismice care au epicentru in Carpatii si
Subcarpatii de Curbura, imprimandu-le o directie de la nord-est spre
nord-vest.

Totodata aliniamentul este fasia
cu ce mai mare amplitudine termica medie anuala (26 gr.C).

In cadrul Campiei Romane exista trei tipuri genetece de campii: campii
piemontane, campii de subsidenta si campii tabulare (cu interfluvii
intre vai).

a) Campiile piemontane s-au format la iesirea unor rauri (Arges,
Ialomita, Dambovita, Prahova, Buzaul, Ramnicul Sarat, Putna) dintr-o
zona mai inalta (piemontul Getic sau Subcarpatii Curburii), unde
datorita nivelului de baza local si rupturii de panta are loc o
depunere brusca a aluviunilor mari, transportate in reteaua
hidrografica sub forma unor campii de imprastiere (sau delte
continentale) cu aspect piemontan.

Mai cunoscute sunt: Campia Pitestilor, Campia Targovistei, Campia
Ploiestilor si Campia Ramnicului).

b) Campiile de subsidenta se formeaza datorita coborarii lente
(subsidentei) suprafetei totpografice si genereaza cursuri meandrate,
baltiri, inmlastinari, iar raurile au un caracter divagant
(ratacitor).

Principalele campii de acest fel sunt: Campia Titu, Campia Buzaului,
Campia Siretului Inferior.

c) Campiile tabulare au o origine lacustra, sunt inmar parte terasate
datorita migrarii orizontale si adancirii raurilor mari (Jiu, Olt,
Arges, Dunare) si sunt acoperite cu loess (crovuri, gavane, padine)
devin mai accentuate mai numeroase si caracteristice.

Principalele campii tabulare sunt: Campia Olteniei (la vest de Olt) cu
Campia Bailestilor si Campia Burnazului, Campia Boianului, Campia
Gavanu-Burdea, Campia Burnazului, Campia Vlasiei, Campia Baraganului
cu Baraganul Calmatuiului, la nord si Baraganul Ialomitei la sud si
Campia Brailei.

In sudul si estul Campiei Romane se afla Lunca Dunarii, influentata de
actiunea directa a fluviului.

Subdiviziunile majore ale Campiei Romane sunt: Campia Olteniei,
sectorul Olt-Arges, Campia Bucurestilor, Baraganul, Campia Estica, la
care se adauga Lunca si Baltile Dunarii; fiecare subdiviziune majora
are o serie de subdiviziuni mai mici, care vor fi mentionate in
caracterizarea subunitatilor regionale ale Campiei Romane.

Clima si hidrografia

Campia Romana are un climat cu medii temice anuale ridicate (10-11
gr.C), inscriindu-se in zona cu cele mai ridicate valori din tara, dar
cu precipitatii reduse (450-600 mm/an) si secete frecvente.

Se constata o accentuare a continentalismului climatic de la vest la
est, vizibil mai ales in privinta precipitatiilor, care scad de la 600
mm la mai putin de 500 mm in Baragan.

Continentalismul temic accentuat este dat de diferenta dintre
temperaturile medii ale lunilor extreme, care, pe aliniamentul
Faurei-Urziceni-Bucuresti-Alexandria au valori de 26 gr.C.

Pe cuprinsul Campiei Romane se manifesta trei feluri de influente:
submediteraneene in Campia Olteniei (cu ploi de toamna si ierni
blande), de tranzitie de la influentele oceanice si submediteraneene
la cele de ariditate in partea centrala (cu precipitatii ce scad
cantitativ spre est si temperaturi mai ridicate iarna) si de ariditate
in Baragan (cu un continentalism accentuat, ierni reci, vericalde si
secete).

Campia Romana este strabatuta in principal de raurile din grupa
sudica, precum si de cateva din grupa estica, toate culese de Dunare
si avandu-si izvoarele in Carpati si Subcarpati si numai cateva in
campie (Desnatui, Calmatui).

Principalele rauri sunt (de la vest la est): Jiul, Oltul cu afluentul
Oltet,Vedea (cu Teleormanul), Arges cu afluentii sai Neajlov, Sabar si
Dambovita (cu Colentina), Calmatuiul, Ialomita cu afluentul ei
Prahova.

Din grupa estica mentionam Siretul (raul cu cel mai mare debit -222
mc./sec, dintre cursurile interioare, cu afluentii: Buzau, Putna) si
Prutul (85 mc./sec).

Intrucat apele raurilor au in majoritatea cazurilor provenienta
pluviala (in foarte mica masura nivala sau subterana), acestea se
caracterizeaza prin mari variatii de debit, unele chiar secand vara
(Calmatuiurile, Vedea s.a.), consecinte ale climatului continental.

In Campia Romana exista numeroase lacuri, cum ar fi lacuri de lunca
(mai ales in Lunca Dunarii), lacuri sarate sau cu apa dulce (in
Baragan), limanuri fluviatile, iazuri, lacurile de agrement din jurul
Bucurestiului si lacurile hidroenegetice (Ostrovu Mare, pe Dunare si
lacurile situate pe Olt in aval de Slatina).

Vegetatie, fauna, solurile si rezervatiile naturale

Vegetatia naturala, in cea mai mare parte inlocuita de culturi,
apartine la trei mari formatiuni: stepa, caracteristica partii estice
(indeosebi in Baragan), cuprinzand pajisti stepice cu graminee
(paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice
si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu);
padurile de stejar Svlasia); are o larga dezvoltare vegetatia de lunca
cu zavoaie de salcii, plopi, indeosebi in luncile Dunarii, Siretului,
Ialomitei.

Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii
de foioase. Este pe cale de disparitie dropia, ocrotita de lege si
pastrata in cateva rezervatii.

Solurile In Campia Romana predomina cernoziomurile (caracteristice
stepei) si cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepa, avand o
mare raspandire); ambele tipuri sunt din categori molisolurilor,
bogate in humus de mare fertilitate.

Exista si soluri brun-roscate de padure.

De asemenea, se intalnesc saraturi, mai frecvente in Baragan,
lacovisti (soluri hidromerfe), indeosebi in luncile Dunarii, Siretului
si Buzaului.

Rezervatiile naturale sunt paduriel Comana si Snagov, Lacul Sarat de
langa Braila, Dunele Hanu Conachi, Padurea Izvoru, padurile Spataru si
Ciornuleasa.

Populatia si asezarile

Cu exceptia in buna masura, a Baraganului si a Campiei Burnazului, cu
densitati mai reduse, Campia Romana se inscrie intr-o regiune de mare
densitate a populatiei, de regula intre 100-150 locuitori/kmp. si
chiar mai mult in zonele din jururl marilor orase.

In ceea ce priveste sporul natural al populatiei, se inscrie in zone
cu valori apropiate de media pe tara, iar in vest chiar sub aceasta
valoare.

Asezarile rurale

Predomina satele mijlocii si mari, dar in mod frecvent se intanesc si
sate foarte mari, indeosebi in apropierea marilor orase.

Caracteristic este satul de tip adunat, cu casele grupate, stranse
unele langa altele, sau adunate cu tendinte de rasfirare de-a lungul
drumurilor si vailor.

Ca functii predomina cele agricole, dar unele au si functie
industriala ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles