Capitulatiile si obtinerea independentei

Trimis la data: 2012-03-10 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 57 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Andrei Hodea Dimensiune: 68kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Imediat dupa succesul din 1866 efervescenta internationala ii face pe multi lideri sa creada in posibilitatea unei obtineri rapide a independentei65. Drumul rapid spre unitate al Italiei, inceput odata cu noi in 1859, se finalizase aproape. La randul ei Prusia invinsese Austria si se pregatea si ea pentru ultimul conflict cu Franta ce avea sa ii garanteze unitatea (in 1867, Confederatia Germanica sub conducerea Berlinului era deja realizata). In aceasta lume in miscare si micile state balcanice incep a se gandi la un conflict cu Poarta care sa le garanteze independenta si realizarea unitatii.

La jumatatea anului 1868 discutiile intre Romania si Grecia pentru realizarea unei aliante vizand emanciparea de sub stapanirea Imperiului Otoman erau suficient de avansate pentru ca cele doua parti sa realizeze un proiect de tratat68. Discutiile se vor amplifica ajungandu-se chiar la realizarea unui tratat de prietenie si alianta intre Romania, Grecia, Serbia si Muntenegru, tratat ale carui prevederi anti-otomane nu erau un secret pentru nimeni69.

Poarta privea cu grija aceste miscari si nu va intarzia a-i solicita lui Carol I sa respecte cu grija capitulatiile. Astfel, pe 15/27 octombrie 1868 Aali Pasa declara ca: " Romania ar avea cel mai mare interes sa mentina cu grija legaturile ce o unesc cu Turcia, caci ea singura n-ar fi destul de tare ca saAZsi apere neatarnarea intre doi vecini puternici si nu prea binevoitori"70, intre Austria si Rusia ostile tinerii Romanii numai capitulatiile si armata turca puteau proteja stabilitatea de la gurile Dunarii.

Ca raspuns la aceasta initiativa, Carol I il trimite pe D. A. Sturdza in misiune la Constantinopol pentru ca " sa repete pretutindeni ca Romania se simte asigurata prin legaturile cu Turcia si ca totdeauna isi va da silinta sa le intareasca71.Acelasi tip de discurs il avea si George Stirbei, ministrul roman la Constantinopol, ce declara : " prin ordin al Altetei sale, declar ca in aplicarea constitutiei nici unul dintre drepturile pe care natiunea romana le-a conferit nu va fi exercitat de Alteta sa decat in limetele tratatelor si obligatiunilor sale fata de puterea suverana" 72.

geografic-militar" ca pentru echilibrul european " pastrarea autonomiei Principatelor in cadrul limitelor capitulatiilor incheiate cu Poarta la 1393, 1460,1511 si 1634"73 este absolut obligatorie (prima informatie privind statutul Principatelor ce ajunge in Germania, dupa alegerea lui Carol I, va fi brosura din aprilie-mai 1866, " Moldova sau scurta privire asupra Principatelor Dunarene", lucrare care aminteste de capitulatii, drept baza a statutului international, lucrarea, ilustrativ pentru renumele capitulatiilor, era opera unui obscur preot evanghelic din Moldova74).

Treptat insa, diferenta intre tabloul unei Romanii in continua dezvoltare si cel al unui imperiu muribund devine tot mai vizibil in Occident si mai greu suportabila la Bucuresti75.
Ilustrative pentru aceasta situatie de nerabdare existenta la MAE al Romaniei este si " Instructiunea pentru ambasadorii romani" din 4/16 februarie 1876 cand li se cere fermitate in apararea intereselor tarii deoarece " Europa nu ignora ca Romania nu a fost nici cucerita, nici abandonata la discretia Turciei, cum Sublima Poarta a vrut sa para.

Plasandu-se sub protectia Portii ea nu a inteles niciodata sa renunte la suveranitatea sa"76. Ideea capitulatiilor se facea simtita si intre romanii din afara granitelor, astfel supusii turci de nationalitate romana din Constantinopol trimit un memoriu (semnat de liderul comunitatii romanesti din oras, Constantin Nonelopulos) adresat primului ministru de atunci,

I.C.Bratianu in care ii solicita sprijinul pentru ridicarea interdictiei de a avea proprietati in Imperiul Otoman, aratand ca " acest drept ne apartine din vechime, romanii formand o natiune libera ce nu intra in categoria raialelor ca urmare a capitulatiilor din veacurile trecute"77, intreg anul 1869 va fi martorul unei sustinute ofensive diplomatice romanesti, care are in centrul ei ideea capitulatiilor.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles