Caracterizare de ansamblu a activitatii unei banci

Trimis la data: 2006-06-29 Materia: Finante-Banci Nivel: Facultate Pagini: 15 Nota: / 10 Downloads: 4
Autor: Madalin Dimensiune: 23kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Caracterizare de ansamblu a activitatii unei banci
În această lucrare voi privi banca din punctul de vedere al unei afaceri: natura activităţii de bază, cum îşi obţine banca veniturile, principalele tipuri de cheltuieli, precum şi unii dintre factorii restrictivi privind operaţiunile bancare. Voi trata elemente fundamentale care influenţează fiecare bancă comercială, indiferent de forma de proprietate sau de mărime.

Referat despre Caracterizare de ansamblu a activitatii unei banci
1. Elementele unei afaceri comerciale
O bancă, ca orice altă întreprindere comercială, are un număr de elemente generale. În primul rând, trebuie analizat tipul de activitate care poate genera profit. Sunt apoi, cunoştinţele şi calităţile necesare pentru a desfăşura tipul de activitate ales, precum şi capitalul şi activele necesare realizării afacerii respective.

Orice afacere comercială trebuie să genereze profit, pentru a susţine propria sa dezvoltare şi creştere dar, în acelaşi timp, să producă şi dividende pentru deţinătorii de acţiuni, care au investit ăn companie. O bancă comercială trebuie să realizeze toate aceste cerinţe şi, în plus, trebuie să atingă o poziţie financiară puternică şi sigură. Să privim, mai întâi esenţa unei afaceri. Voi utiliza, ca exemplu, un restaurant.

În timp ce un restaurant bun va oferi clienţilor confort şi o atmosferă plăcută, o mare varietate culinară, va asigura servicii bune, locuri pentru întâlniri amicale, o ambianţă dorită de clienţi, va cumpăra şi vinde alimente şi băuturi, baza funcţionării afacerii o reprezintă doar cumpărarea şi vânzarea mâncării şi băuturii. Diferenţele, în termeni comerciali, dintre un restaurant şi un magazin alimentar care cumpără şi vinde, de asemenea, mâncare şi băutură este că restaurantul „adaugă valoare” mâncării şi băuturii cumpărate, înainte de a le revinde. Face acest lucru prin realizarea celorlalte elemente enumerate în prima activitate, la care, probabil, pot fi adăugate şi alte activităţi. Motivul pentru care restaurantul oferă, în plus, anumite servicii este acela că, în acest mod, poate vinde mâncarea şi băutura la un preţ mai mare (şi, deci, cu un profit potenţial mai mare) decât dacă acestea ar fi vândute într-un magazin alimentar. Este ceea ce numim valoare adăugată .

O bancă poate furniza mai multe servicii (păstrează depozitele în siguranţă, acordă credite, permite retragerea fondurilor depuse, efectuează operaţiuni de schimb valutar şi plăţi în numele clienţilor), dar principala lui activitate este „ să cumpere şi să vândă bani”. În acelaşi timp, o bancă îşi va folosi cunoştinţele şi experienţa pentru a adăuga valoare şi un profit potenţial suplimentar principale sale activităţi, oferind clienţilor o gamă largă de produse şi servicii. O instituţie de credit „cumpără” bani, prin atragerea depozitelor clienţilor. Preţul pentru aceşti bani, atraşi sub formă de depozite, este dobânda pe care intitutul de credit o plăteşte clienţilor. Stabilirea ratei dobânzii implică o mare responsabilitate şi experienţă.

Rata dobânzii, stabilită de orice bancă, depinde de factorii economici, de măsurile adoptate de banca centrală, de concurenţă, de termenul depunerii, de nevoia băncii de depozite şi de eficienţa sa operaţională. Dacă rata dobânzii este prea mică, banca nu va atrage depozitele de care are nevoie, dacă ea este prea mare, banca poate pierde din profit, în mod inutil. Dobânda plătită pentru depozite este cea mai importantă cheltuială a unei bănci. Desigur, o bancă poate oferi diferite rate ale dobânzii pentru depozite. În general, cea mai mare rată este oferită pentru depozitele constituite pe termen lung, pentru că depozitele la termen aduc băncii un profit potenţial mai mare decât depozitele la vedere.

Există o diferentă importantă între stocul de mâncare şi băutură, cumpărat de un restaurant şi depozitele de bani atrase de o intituţie de credit. După cumpărare, mâncarea şi băutura achiziţionate de restaurant devin proprietatea acestuia, până când sunt vândute, şi reprezintă, astfel, o parte din activul afacerii. Banii atraşi de o instituţie de credit (sumele depozitate) nu devin proprietatea băncii; ei sunt păstraţi, până când cei ce i-au depus îi retrag. Aceste sume de bani sunt considerate ca pasiv în conturile băncilor, la fel ca şi banii datoraţi de către bancă deponenţilor. Activul şi pasivul sunt termeni financiari şi contabili specifici, ce apar în bilanţul unei afaceri.

2. Importanţa credibilităţii instituţiilor de credit
Un aspect fundamental al afacerilor bancare este că deponenţii pot să-şi retragă banii oricând doresc, în cazul depozitelor la vedere, sau la termenul prestabilit, în cazul depozitelor la termen . Dacă o bancă nu poate îndeplinii aceste obligaţii, scade încrederea clienţilor în bancă, chiar şi în sistemul bancar. Clienţii nu vor mai dorii să-şi încredinţeze banii băncilor şi pot avea loc retrageri masive de fonduri, cu efect negativ la nivelul economiei naţionale.

În multe ţări au existat numeroase cazuri când o instituţie de credit nu a avut suficiente sume lichide (în casă) pentru a satisface cererile de retragere ale deponenţilor. Zvonul, o dată răspândit, că o bancă nu îşi poate onora obligaţiile către deponenţi, va face ca şi alţi clienţi să ceară retragerea banilor depozitaţii, nu numai de la banca în discuţie, cea care nu şi-a putut onora obligaţiile, dar şi din celelalte bănci. Această situaţie a fost numită „fuga de bănci”. În acest caz, credibilitatea publicului în întreg sistemul bancar poate fi pierdută.

Pentru a stopa retragerile masive de sume lichide din sistemul bancar, deseori guvernele au intervenit prin închiderea, pentru o perioadă de timp, a tuturor băncilor. Această măsură are efect negativ asupra economiei. Societăţile comerciale nu mai pot face plăţi sau încasa sume decât în limita fondurilor lichide existente, iar salariaţii nu mai pot fi plătiţi. Activitatea economică se reduce repede întrucât atât firmele, cât şi oamenii înciarcă să nu cheltuiească mai mulţi bani decât strictul necesar.

Pentru a reduce posibilitatea apariţiei unor astfel de situaţii, băncile centrale, inclusiv Banca Naţională a României, au reguli prin care impun băncilor comerciale să aibă un nivel minim de rezerve băneşti (lichidităţi). Lichiditatea reprezintă capacitatea pe care o are banca de a-şi îndeplini, la termen cu sumele băneşti de care dispune, obligaţiile de plată. În acest scop, banca păstrează o anumită parte din totalul fondurilor deponenţilor, sub formă de numerar, în casieriile sale (disponibilităţi în casă). În aceste calcule se pot lua în considerare şi sumele denumite „aproape lichide”.

Acestea sunt materializate în activele deţinute de bănci, care pot fi transformate cu uşurinţă în bani lichizi, dacă este nevoie (bonuri de tezaur, efecte de comerţ, unele titluri financiare). În anumite condiţii, depozitele făcute de băncile comerciale la banca centrală pot intra în această categorie. Acceptând ideea că un sistem bancar se bucură de stabilitate şi încredere din partea publicului, experienţa din întreaga lume arată că deponenţii nu vor dorii să îşi retragă sumele în acelaşi timp. Există, desigur, şi clienţi care şi-au depus fondurile în depozite la termen, în schimbul unei rate a dobânzii mai mari şi care, de regulă, nu îşi retrag sumele până la sfârşitul termenelor convenit. Se poate calcula, în funcţie de tipul de depozite (la vedere şi la termen) şi al experienţei, nivelul aproximativ de lichidităţi necesar pentru a preântâmpina cererile de retrageri anticipate.

Banca Naţional al României a stabilit, prin regulamentele sale, atât nivelul minim de lichiditate, cât şi modul de calcul al gradului de lichiditate al unei bănci comerciale. Există o contradicţie între dorinţa institutului de credit de-a obţine profit şi lichiditatea minimă pe care trebuie să o asigure. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care banca centrală impune băncilor comerciale un nivel minim al lichidităţii. Aceste cerinţe reprezintă cheltuieli pentru o bancă şi, deci, trebuie să fie considerate un cost pe care îl incumbă însăşi activitatea bancară. În multe cazuri, aceste cheltuieli sunt similare cu cheltuielile făcute de proprietarul unui restaurant pentru respecatrea regulilor de igienă.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles