Caracterizarea comisului Ionita

Înfăţişarea lui arată un om de vârstă mijlocie cu trăsături aspre, un chip trist ce sugerează că a dus o viaţă grea.

Poziţia socială de răzeş, hainele sale tipic ţărăneşti, punga destul de grea de sub straiele de sac sugerează că este un ţăran înstărit.
Numele de Ioniţă Comisul arată în mod indirect că eroul se trage dintr-o familie cu rang nobil din Moldova medievală.
Comportamentul notat minuţios de către narator este un mijloc de caracterizare indirectă.

Comportamentul evidenţiază dragostea de viaţă a răzeşului care ascultă cu nostalgie cântecele lăutarilor, închină oale de vin către toţi. Comportamentul evidenţiază şi experienţa de viaţă şi cunoaşterea tradiţiilor care îi permit să se i-a la întrecere cu Moş Leonte.
Un amănunt curios din portretul fizic al eroului dovedeşte un caracter puternic care nu se teme de nimic, deşi are mulţi bani comisul are un cal slab, comparat de narator cu calul din poveste, înainte de a mânca din tipsia de jar.

Cuvintele eroului devin mijloace de caracterizare directă dovedind că pe comis îl leagă o mare afecţiune d calul său pe care îl apreciază simbolic, ca pe un exemplar rar. Răzeşul îi i-a apărarea calului scoţând în evidenţă calităţile.

Comisul Ioniţă este un bun povestitor cu un har deosebit d a-i atrage pe ascultători. El creează atmosfera de atunci prezentând asemănarea tulburătoare cu atmosfera de acum.

Povestirea pe care o spune comisul Ioniţă scoate în evidenţă trăsăturile sufleteşti ale eroului,faptele sale devin mijloc de caracterizare indirectă.

Astfel, curajul şi credinţa nestrămutate în faptul că dreptatea este de partea sa îl fac să folosească cuvinte aspre, dar drepte ce scot în evidenţă cinstea şi tăria de caracter al răzeşului. Convins de dreptatea sa, comisul spune o vorbă mare.

Naratorul caracterizează indirect evidenţiind tăria de caracter a acestui om simplu, neprefăcut, incapabil de vorbe meşteşugite care să ascundă adevărul, fără a fi lipsit de bună cuviinţă.

De asemenea, stările sufleteşti devin un important mijloc de caracterizare indirectă.
La început, aşa cum însuşi mărturiseşte se înfăţişează înaintea lui Vodă plin de emoţie. În faţa lui Vodă, emoţia se transformă în îndrăzneală datorită firii sale optimiste. Îşi dă seama rapid că Vodă este boierul de la han şi îi spune din nou supărarea pe care o avea.
Reacţiile celorlalte persoane sunt importante mijloace de caracterizare individuală.

Domnitorul se convinge că răzeşul are dreptate şi trimite un om la Drăgăneşti care să împlinească legea.
Apoi, după ce îşi îndeplineşte datoria îl întreabă amuzat ce s-ar fi întâmplat dacă nu-i făcea dreptate.
Comisul ştie că Vodă are simţul umorului şi îi răspunde că iapa este peste drum ţinându-şi şi cuvântul.