Caracterizarea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal

Trimis la data: 2006-02-21 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Ionel Vicea Dimensiune: 27kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Caracterizarea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal
Publicarea în 1877 a basmului „Povestea lui Harap-Alb” se datorează într-o anumită măsură prieteniei scriitorului-pedagog cu Mihai Eminescu, pe care l-a cunoscut în 1875. Cu excepţia poveştii „Fata babei şi fata moşneagului”, realizată după schema folclorică, Ion Creangă inovează conţinutul sau tipologia poveştilor sale, alcătuind naraţiuni culte într-un limbaj specific limbii vorbite. Basmul „Povestea lui Harap-Alb” are caracter fantastic, apropiindu-se de alegorie, căci protagonistul dezvăluie povestea iniţiatică a omului în căutarea sinelui.

Referat despre Caracterizarea lui Harap Alb - caracterizarea personajului principal
A scris 9 poveşti propriu-zise: miraculoase(Ivan Turbincă, Fata babei şi fata moşneagului), fantastice(Povestea lui Harap-Alb), iniţiatice (Dănilă Prepeleac), cu animale(Punguţa cu doi bani), nuvelistice(Moş Nechifor Coţcariu), istorice(Moş Ion Roată şi Unirea, Moş Ion Roată şi Vodă Cuza), didactice(Acul şi barosul, Inul şi cămeşa) şi două snoave în 5 ani(1875-1880), la care se adaugă nişte texte epice de acelaşi gen până în 1883.

Construită pe o schemă opoziţională Bine-Rău, „Povestea lui Harap-Alb” preia tiparul narativ al basmului popular şi are drept principală particularitate reorganizarea elementelor stereotipe conform unei viziuni personalizate asupra vieţii. Umanizarea fantasticului constituie elementul definitoriu al acestei compoziţii, elementele ce aparţin acestuia se resorb într-o epică realistă; astfel, autorul urmăreşte pe fundalul luptei dintre Bine şi Rău dezvoltarea unor aspecte morale prin semnificaţia atribuită întâmplărilor, altoite pe teme şi motive mitologice străvechi .

Dacă în basmul popular personajele sunt numai nişte „tipare literare”, prin care se ilustrează ideea de bine şi rău, acestea neavând particularităţi psihice sau sociale, prin umanizarea fantasticului, Ion Creangă aduce personajele în planul unei existenţe reale, prin detalii de comportament, de psihologie şi de mentalitate. Acest lucru se întâmplă şi în cazul eroului nostru de basm, încadrat în categoria personajelor pozitive, întruchipând principiile morale cultivate de orice basm: adevărul, generozitatea, răbdarea, loialitatea, prietenia, condamnarea nedreptăţii, răutăţii, minciunii, acestea atribuite ca trăsături exponenţilor negativi; trăsăturile personajului de basm reies indirect din întâmplări, fapte, din propriile vorbe şi gânduri sau, direct, prin intermediul caracterizării realizate de celelalte personaje.

Eroul naraţiunii „Povestea lui Harap-Alb”, crăişorul, fiul cel mai mic al unui rege (crai), pleacă, de fapt, în căutarea propriei identităţi, pentru a se întâlni cu maturitatea, ilustrată printr-o călătorie plină de probe, în vederea formării sale. Din această perspectivă, basmul este considerat un Bildungsroman , motivul central, în jurul căruia se organizează armonios episoadele basmului fiind cel al drumului - ca metaforă a descoperirii realităţii, a semenilor şi, nu în ultimul rând, a sinelui. Iniţierea fiului de crai într-o lume în care lucrurile pot avea alte semnificaţii decât par la prima vedere, în care primejdiile apar de oriunde, iar limitele umanului sunt continuu testate, susţine intenţia autorului de a da o altă valoare, mai profundă, acestei călătorii; în acest caz drumul coincide cu iniţierea protagonistului în ştiinţa lumii.

Prototipul eroului de basm, consacrat de folclor, este continuu subminat pe parcursul întregii călătorii iniţiatice de vibraţia omenescului, surprinsă de narator în fapte şi diverse atitudini proprii unui tânăr aflat în plin proces de formare. El nu mai este un Făt-Frumos care ştie să învingă în toate situaţiile, ci are atitrudini asemănătoare cu ale unui flăcău din Humuleşti şi nu numai, trăind toată gama stărilor sufleteşti: mâhnire, îndoială, compasiune, nesiguranţă, teamă, bucurie; iată un astfel de exemplu: „Fiul craiului cel mai mic, făcându-se atunci roş cum îi gotca, iese afară în grădină şi începe a plânge în inima sa, lovit fiind în adâncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său.”

Această primă ipostază în care apare crăişorul îl arată ca fiind un tânăr impresionat de amărăciunea tatălui dezamăgit de lipsa de curaj a fiilor săi, şi, deşi mustrarea tatălui nu-l priveşte pe el în mod direct el simte ruşinea, ceea ce arată respectul pentru valorile tradiţiei şi intenţia de a le duce mai departe. În acest loc apare Sf. Duminică, sub chipul unei cerşetoare care cere de pomană; ea este menită a face să învingă binele, ajutând pe cei care merită, dacă au calităţile necesare să răzbată în viaţă. La început crăişorul este neîncrezător, „Ia lasă-mă încolo mătuşă, nu mă supăra”, deşi ea îi dă un sfat, devenit adevăr universal valabil ”nu te iuţi aşa de tare, că nu ştii de unde îţi poate veni ajutor”.

Sub înfăţişarea acestei babe gârbovite, Creangă sugerează umilinţa fizică a înţeleptului care ascunde harul prorocirii, dezvăluindu-i crăişorului destinul şi secretul reuşitei, prin reconsiderarea şi valorificarea tradiţiei strămoşeşti, pe care, de obicei, tinerii o ignoră, sfătuindu-l să ia armele, calul şi hainele tatălui său de când acesta fusese mire. Astfel, destinul crăişorului stă sub semnul profeţiei babei: „Puţin mai este şi ai să ajungi împărat, care n-a mai stat altul pe faţa pământului, aşa de slăvit, iubit şi puternic”; în urma acestei profeţii eroul va dobândi o întreită măreţie, căci va fi iubit (el însuşi descoperind sensul iubirii), va fi slăvit, datorită binelui săvârşit, va fi puternic, fiindcă de-a lungul călătoriei îşi va lua în posesie sinele.

Bătrâna cerşetoare este în simbolismul mitologic „Bătrâna Timpurilor”, identificată cu Centrul imobil, în jurul căruia se înfăşoară ghemul veacurilor şi vârtejul ciclurilor existenţiale; ea este conştiinţa universală care arată că adevăratele valori sunt cele spirituale şi nu cele materiale. Gestul crăişorului de a-i oferi un ban - simbol al convertirii unei valori materiale într-una spirituală – aminteşte de epopeile antice: în mod asemănător, Eneas se duce cu Creanga de aur la Sybilla, cu scopul de a primi o profeţie.

Destinul măreţ al eroului este o confirmare a milosteniei acestuia, sugerând că aceasta este calitatea esenţială a mentalităţii umane, pentru că ea stă la baza filosofiei creştine: dragostea şi grija de aproape: („Ca să vezi cât poate să-ţi ajute milostenia”), arătând că destinul măreţ care va urma este o răsplată şi o consecinţă a acestei calităţi; prin gestul său, crăişorul îşi arată lipsa de prejudecată socială şi trece cu bine proba milosteniei; în acest mod îi sunt puse la încercare calităţile sufleteşti din care derivă cele fizice, cu scopul de a descoperi singur însuşiri latente fiinţei lui.

Ezitările crăişorului sunt specifice vârstei fragede, caracterizată de nesiguranţă şi derută, în faţa unei vârste despre care nu ştie nimic şi ,astfel , se teme. Drumul simbolic constă într-o sumă de peripeţii care îi pun viaţa în pericol, obiectivări ale temerilor unui adolescent nesigur şi derutat de febra deciziilor care vin o dată cu responsabilităţile, la întâlnirea cu maturitatea.

Bătrâna poate fi considerată un donator, întrucât crăişorul primeşte de la ea destinul în formă teoretică, urmând ca prin călătoria lui să-l primească şi în formă practică; autorul spune că el este „fărmecat” de vorbele acesteia fiind vorba de farmecul irezistibil al vorbelor acesteia ce ţin de puterea Cuvântului Originar; prin vorbele ei, crăişorul simte ispita harului divin, ceea ce arată o apetenţă interioară faţă de împlinirea destinului trimis de Dumnezeu prin Sfânta Duminică. Apelativul „luminate” cu care i se adresează bătrâna crăişorului atestă înţelepciunea minţii celui care a făcut diferenţa dintre esenţă şi aparenţă.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles