Caracterizarile personajelor - Enigma Otiliei

Trimis la data: 2002-06-16 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Eliza Olteanu Dimensiune: 22kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In “Sensul clasicismului”, G. Calinescu subliniaza ca "Orice literatura mare, asadar clasica, este o literatura de cunoastere, iar cunoasterea inseamna reprezentare rationala a vietii, spre deosebire de reprezentarea empirica, documentara". O astfel de literatura a nazuit sa scrie G. Calinescu in “Enigma Otiliei”, precum si in celelalte romane ale sale. Si fiindca "orice adevarata cunoastere se bizuie pe universalitate", personajele si imprejurarile in care actioneaza ele sunt tipice si vorbesc mintii prin imaginile concrete in care dobândesc plasticitate si devin inteligibile.

"Enigma Otiliei"

de George Calinescu

~~~Personajele~~~

In "Sensul clasicismului", G. Calinescu subliniaza ca "Orice
literatura mare, asadar clasica, este o literatura de cunoastere, iar
cunoasterea inseamna reprezentare rationala a vietii, spre deosebire
de reprezentarea empirica, documentara". O astfel de literatura a
nazuit sa scrie G. Calinescu in "Enigma Otiliei", precum si in
celelalte romane ale sale. Si fiindca "orice adevarata cunoastere se
bizuie pe universalitate", personajele si imprejurarile in care
actioneaza ele sunt tipice si vorbesc mintii prin imaginile concrete
in care dobândesc plasticitate si devin inteligibile. G. Calinescu
este un adevarat clasic si corespunde caracterizarii pe care a facut-o
in studiul de care vorbim: "Adevaratul clasic nu se ridica de la
particular la universal, facând sfortari inutile de a da semnificatie
evenimentului, el exemplifica doar universalul, când acesta apare
intâmplator, aproape formulat intr-un eveniment". Personajele
romanului Enigma Otiliei sunt asemenea "exemplificari". Simplificând
in buna masura, vom indica nota definitorie a fiecaruia.

Costache Giurgiuveanu este exemplu de avar caracteristic epocii;

Leonida Pascalopol este un aristocrat care isi cauta iesirea din
blazare prin comportari rafinate si expediente erotice;

Stanica Ratiu este arivistul fara scrupul moral si escrocul locvace;

Aglae este "baba absoluta, fara cusur in rau"

Aurica - fata batrâna muncita de complexe erotice nesatisfacute;

Simion Tulea - maniacul decrepit, cazut in senilitate;

Titi - caz patologic de degenerescenta;

doctorul Vasiliad este un secondant al lui Stanica;

popa Tuica si-a schimbat porecla in renume;

Otilia este exemplificarea feminitatii, evoluând, in conditiile
procesului complex al societatii burgheze, spre platitudine,

iar Felix exemplifica pe intelectualul in devenire, in aceleasi
conditii.

O caracterizare mai pe larg a unora din personaje este deci necesara.

Costache Giurgiuveanu este pivotul romanului; psihologia sa de avar,
urmarita de autor, detine frânele actiunii; ea explica si accidentul
fatal, iar moartea personajului stinge actiunea. Avaritia lui mos
Costache este indulcita de sentimentul patern pe care, il manifesta
fata de Otilia, un sentiment insa care nu se realizeaza, fiind
anihilat de teama de a se rupe de averea lui. Mai mult, afectiunea
fata de "fe-fetita" sa apare si ca o compensatie morala pentru averea
mamei Otiliei, pe care si-a insusit-o fara vreo forma legala, fapt ce
a cauzat moartea acesteia si care conditioneaza acum starea materiala
a Otiliei. Propriu-zis, o buna parte din averea lui mas Costache e
averea mamei Otiliei, respectiv a Otiliei, pe care si-a insusit-o prin
drept familial. In schimbul acestei averi, el ii da Otiliei afectiunea
sa paterna si promisiunea ca-i va asigura viitorul. Sentimentul
avaritiei ii terorizeaza viata si-i rapeste libertatea de a se misca
omeneste in societate. De la inceputul romanului, personajul apare in
aceasta postura. Tentativa de a nu-l primi pe Felix, desi ii este
unchi si tutore - adica administrator al averii acestuia pâna la
majorat - il defineste ca atare. Mai departe, "ciupeste" in mod
meschin din veniturile lui Felix, dupa cum il "ciupeste" si pe
Pascalopol la jocul de carti sau târându-se pe sub masa dupa o moneda
cazuta din buzunarul acestuia, fara sa simta ridicolul situatiei.
Cumpara material demolat, fiindca e mai ieftin, sau incearca la mai
multe farmacii sa faca o reteta ca sa vada la care e mai ieftin si sa
câstige astfel câteva centime. Manânca cu lacomie respingatoare la
masa oferita de restauratorul chirias caruia ii vânduse cladirea
restaurantului. Scena imbolnavirii subite, in care este dezbracat si
imbracat - citata mai sus - dezvaluie pâna unde poate duce teroarea
avaritiei care-i anuleaza demnitatea de om. G. Calinescu releva
situatiile grotesti in care se afla personajul si-l ridiculizeaza
printr-un comic irezistibil. Nici momentele "de suferinta ale
bolnavului nu sunt lipsite de ridicol. Moartea lui nu inspira un
sentiment tragic, ci unul comic, realizat parca de o farsa a
destinului. La capatul consecintelor avaritiei lui mos Costache se
profileaza drama Otiliei. Pentru ca n-a infiat-o la timp, ea ramâne
dezmostenita, iar toata averea cade in mâinile Aglaei; pentru ca a
ezitat sa puna la banca banii pe numele Otiliei, i-a furat Stanica;
pentru ca "papa" se purta asa de "ciudat", Otilia cauta in Pascalopol
un alt "papa", dar a dat peste un sot imbatrinit, pe care 1-a parasit
intr-o aventura sentimentala.

Condamnând avaritia si pe mos Costache, - purtatorul ei - autorul
romanului condamna societatea epocii, care a generat oameni cu
asemenea vicii fatale, dezumanizante.

Leonida Pascalopol e mosierul care-si ingaduie lux si rafinament
spiritual. Traieste si el un sentiment complex de paternitate, caruia
i-a gasit un paleativ in familia lui mos Costache. Se cunoaste prea
bine pe sine precum o cunoaste si pe Otilia. Marturisirea sa
autobiografica este si o caracterizare bine stapinita :

"Eu, domnule Felix, da-mi voie sa ma marturisesc dumitale ca unui
prieten, n-am fost fericit in casnicie. Intâia sotie nu mi-a dat
cinstea ce mi se cuvenea. In sufletul meu de mosier prozaic se ascunde
putin romantism. O cunosc pe Otilia de când era mica si pot spune ca a
crescut sub ochii mei. Daca Dumnezeu mi-ar fi dat libertatea sa-mi fac
femeia cum vreau eu, as fi facut-o ca pe domnisoara Otilia. O iubesc
si eu in felul meu, scumpe domnule Felix, pe Otilia, si poate ca nu ma
insel când iti afirm ca si ea ma iubeste pe rnine. Nici nu e greu,
fiindca un dezamagit ca mine e un om fara pretentii. Eu nu i-am cerut
niciodata nimic domnisoarei Otilia si n-am prea stat ca sa disting ce
e patern si e ce viril in dragostea mea.(...) Otilia venea la mine
simplu, ca o fiica, si-mi cerea ceva. Ea nu a avut niciodata ideea ca
e curtezana, ma ierti, care cere de la un barbat. S-a format intre noi
o rudenie sui generis..."

Marturisindu-se mai departe lui Felix, il asigura ca e un om
inofensiv, un batrin care nu se poate lupta cu tineretea lui, ca ar
vrea, sincer, sa-i stie fericiti. "Domnule Felix, mi-ai intunecat
existenta, iti spun drept, mi-ai stricat niste nevinovate tabieturi de
celibatar. Am nevoie de domnisoara Otilia, ea e micul meu vitiu
sentimental. Daca nu pot fi un amant, ramân totdeauna un nepretuit
prieten si parinte. Pentru voi amindoi. Asa sa ma crezi!"

Iata pozitia lui Pascalopol. Ea e caracteristica. Daca Pascalopol,
mosierul dezamagit, isi da seama ca o femeie când iubeste "ia banii de
la cel batrân si-i da celui tânar", el s-a bizuit totusi pe sansa
banilor sai. Si nu s-a inselat. Otilia 1-a urmat, dar 1-a si parasit.
Din toata puterea lui materiala si spirituala a ramas numai eleganta
vestimentara.

Aglae este definita intr-o convorbire dintre Felix si Weissmann,
student si el in medicina, in felul urmator:

" ... asa o femeie rea ca matusa dumitale, sa nu te superi, n-am
vazut... Este baba absoluta, fara cusur in rau, pot sa jur. Barbatul
ei innebunea si fara infectie".

Schitarea portretului din primele pagini ale romanului, citate mai
sus, evolueaza spre aceasta sinteza pe care autorul o autorizeaza.
Aglae este si ea, ca si frate-sau mos Costache, o intruchipare a
dorintei de a se imbogati. Tinta urmarita e averea acestuia. Pentru a
o atinge, devine agresiva si instinctul pasiunii, care o stapâneste,
se dezlantuie in mod salbatic ca la o fiara, peste care n-a trecut
nici o unda de morala umana. Ocuparea militareasca a casei lui mos
Costache in momentele când acesta cade bolnav, scotocirea febrila dupa
bani si mutarea disperata a mobilierului in casa ei, felul in care
este tratat bolnavul si apoi mortul dovedesc impulsuri izvorâte
dintr-un instinct despotic. Despotismul Aglaei nu se exercita numai
asupra clanului ei, ci il supune si pe mos Costache, care i-a luat
frica, inhibindu-i gestul de a o infia pe Otilia, de a-i face
testament sau de a-i "asigura viitorul". De asemenea, Otilia si Felix
sunt timorati, iar reactiunea lor devine dezgust si dispret :

"in familia in care ma aflu - spune Felix - unul pândeste pe celalalt
si-1 cred capabil pe fiecare, pentru bani, de cele mai mari mârsavii."
Numai pe ginere-sau il accepta, fiindca il socoteste aliat si
instrument al uneltirilor sale, fara sa-si dea seama ca acesta "ii va
da lovitura".

S-a observat ca totusi Aglae isi apara familia si ca goana ei fara
scrupule dupa averea lui mos Costache are o justificare in acest scop.
Intr-adevar, ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles