Cardiopatia ischemica dureroasa (CI)

Cardiopatia ischemica dureroasa (CI)

- Clasificarea CI adoptată de O.M.S. este următoarea :
1)CI dureroasă, care cuprinde :
- angina pectorală;
- infarctul miocardic;
- sindromul intermediar;

Cardiopatia ischemica dureroasa (CI)
2) CI nedureroasă.
Etiopatogeneza

Cardiopatia ischemica dureroasa (CI)
În 90 – 95 % din cazuri CI este datorată aterosclerozei coronarelor. Factorii de risc aterogen : hiperlipoproteinemia ( în particular, hipercolesterolemia), HTA, fumatul, sedentarismul, obezitatea, diabetul zaharat, stress-ul.

Cardiopatia ischemica dureroasa (CI)
Angina Pectorală (A.P.)

Cardiopatia ischemica dureroasa (CI)
Clasificarea
O.M.S. (1979) distinge două categorii :

I. A.P. instabilă
II. A.P. stabilă : 1) tipică (de efort) şi 2) atipică. A.P. tipică, de efort, este forma CI care se manifestă prin crize repetate
dureroase de tip anginos, apărute la efort sau în alte condiţii de suprasolicitare a cordului.

Patofiziologia durerii anginoase. La bolnavii cu A.P., aportul de O2 (sânge) scade, ca urmare a reducerii debitului (fluxului) coronarian. Consecinţa va fi o “insuficienţă coronariană”, adică un dezechilibru între necesitatea în O2 şi aportul în O2 (între cerere şi ofertă), cu vicierea metabolismului cardiac (devine anaerob), care determină :

1. producerea locală de metaboliţi “patologici” (catecolamine, kinine, histamină,endorfine, etc.);
2. acumularea de acid lactic.

Caracterele durerii anginoase.
1. Sediul :
- tipic – retrosternal, în jumătatea inferioară a sternului şi puţin la
stânga, sau precordial, pe o suprafaţă mare, indicată de bolnav cu întreaga palmă (nu cu degetul);
- atipic – epigastrul superior, axila stângă, manubriul sternal
şi în zonele de iradiere ale durerii.

2. Iradierea :
- tipică – umărul stâng,marginea cubitală a braţului, antebraţului,
palmei şi ultimelor două degete de la membrul superior stâng;
- atipică – omoplaţi şi regiunea interscapulovertebrală,
epigastru, mandibulă, ureche, baza gâtului, ceafă.

3. Intensitatea şi calitatea (tipul) : este slabă, are caracter constrictiv (“gheară”, “menghină”, “greutate”), însoţită de anxietate, spaimă, nelinişte sau chiar de senzaţie de moarte iminentă.

4. Durata este scurtă, obişnuit 2 – 5 minute (rar până la 10 – 15 minute); după instalarea relativ bruscă, se menţine în platou cu aceeaşi intensitate.

5. Frecvenţa acceselor este variabilă : unul sau mai multe pe zi, unul la câteva zile, săptămâni sau chiar luni.