Carpatii Meridionali

Trimis la data: 2005-08-11 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 21 Nota: / 10 Downloads: 19
Autor: Costina Maria Dimensiune: 229kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Acestia constituie sirul cel mai masiv si mai inalt din Carpatii romanesti. Sunt cuprinsi intre Valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna. Totusi, conform altor studii geografice, limita estica este considerata a fii Valea Dambovitei, integrand astfel Muntii Bucegi in Carpatii Orientali. Culmile formeaza masive puternice, rareori taiate de ape, cu trecatori mai putine.
Raporteaza o eroare

CARPATII MERIDIONALI

A. Caractere generale

Acestia constituie sirul cel mai masiv si mai inalt din Carpatii
romanesti. Sunt cuprinsi intre Valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna.
Totusi, conform altor studii geografice, limita estica este
considerata a fii Valea Dambovitei, integrand astfel Muntii Bucegi in
Carpatii Orientali. Culmile formeaza masive puternice, rareori taiate
de ape, cu trecatori mai putine.

Sunt alcatuiti,in majoritate, din roci tari (sisturi cristaline) si,
pe alocuri, granite. Spre capete, gasim culmi formate din roci
calcaroase.

Sunt cei mai inalti munti din tara noastra. Aici gasim cele mai multe
varfuri care depasesc 2000 de metri. Pe crestele cele mai inalte s-au
format circuri glaciare, numite si zanoage. In locul ghetarilor,
topiti odata cu incalzirea climei, s-au format lacuri foarte frumoase,
cu apa limpede.

B) Grupele de munti, depresiuni si trecatori

Carpatii Meridionali au fost impartiti de apele curgatoare care ii
traverseaza in urmatoarele grupe de masive: Bucegi si Fagaras(intre
Prahova si Olt), Parang si Retezat-Godeanu intre Olt si culoarul
Timis-Cerna-Bistra.Primele doua au povarnisurile repezi spre nord, iar
urmatoarele sunt abrupte spre sud.

I.GRUPA BUCEGILOR

0x08 graphic

Sunt delimitati la est de Valea Prahovei, la vest de Valea Dambovitei,
la nord de Depresiunea Brasov, iar la sud Subcarpatii Curburii. S-a
format in timpul orogenezei alpine care a tinut din Cretacic pana la
inceputul cuaternarului. Catena carpatica s-a definitivat in timpul
Erei Neozoice, in urma ultimelor faze ale orogenezei alpine. S-au
inaltat in bloc, cu cca 1000 m, la sfarsitul Neogenului si inceputul
Cuaternarului.

Aceasta grupa contine urmatoarele unitati fizico-geografice: Muntii
Bucegi (Vf.Omu, 2505 m), Muntii Leaota (Vf. Leaota, 2133 m), Muntii
Piatra Craiului(Vf. Omu, 2238 m), Magura Codlei; zonele depresionare:
Culoarul Rucar-Bran(cu Pasul Giuvala-1240 m), situat intre Piatra
Craiului si Muntii Bucegi-Leaota, Culoarul Prahovei(Valea Prahovei).

Clima

Clima este tipic montana, cu temperaturi medii anuale de 2-6°C, cu
precipitatii abundente de 800-1200 mm si chiar peste, la mari
altitudini, cu vanturi puternice. Climatul alpin apare indeosebi in
Bucegi si Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale
sub 2C, precipitatii cu valori foarte mici si varfuri extrem de
puternice.

Altitudinea, masivitatea, configuratia vailor si a interfluviilor, ca
si pozitia in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali explica
particularitatile climatice, si implicit, reflexul lor in peisajul
Masivului Bucegi. Un prim aspect este legat de etajarea climatica.

Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile Prahova, Ialomita,
Dambovita si Barsa; lacuri- acumulari antropice amenajate pe cursul
Ialomitei(Scropoasa) si Dambovitei.

Flora si fauna

La altitudini de peste 2400m, covorul vegetal este discontinuu,
alcatuit din plante oligoterme, formand pernite : ochiul gainii,
clopotei alpini, la care se adauga salcii pitice si argintica.
Caracteristica este graminea pitica. Pe suprafete mici, pe Varful Omu,
sub Varful Bucura si pe platoul Costilei se dezvolta asociatia de
coarna, intre 2300-2500m. Pe podul Bucegilor predomina pajistile de
teposica si de parusca, alaturi de care apare frecvent agrostis
rupestris.

Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura
acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un
invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica.
Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor,
a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si
merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa,
Batrana .

Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de molid cu
exemplare de zada si brad din abruptul Bucegilor, la care se asociaza,
la altitudini mai mici, fagul.

Suprafetele structurale, slab inclinate si adapostite, asigura
acumularea zapezii care poate atinge pana la 3m grosime, formand un
invelis protector si o sursa de alimentare pentru reteaua geografica.
Factorii edafici favorizeaza in acest fel dezvoltarea jnepenisurilor,
a palcurilor de pajisti subalpine cu tufarisuri de smirdar, afin si
merisor, pe suprafetele structurale din Jepii Mari, Piatra Arsa,
Batrana .Tot un rezultat al conditiilor climatice sunt padurile de
molid cu exemplare de zada si brad din abruptul Bucegilor, la care se
asociaza, la altitudini mai mici, fagul.

Pe branele din Bucegi vegeteaza specii endemice si raritati
floristice. Circulatia descendenta puternica a maselor de aer creeaza
« doboraturi » nu numai la limita superioara a padurii, ci si in
cadrul acesteia, ceea ce a contribuit, in astfel de conditii, la
distrugerea padurii pe muntii Cocora si Laptici.

Rezervatii: rezervatia forestiera Sinaia, rezervatia floristica si
faunistica Piatra Craiului si rezervatia de peisaj si flora Bucegi.

Turism: Valea Prahovei, abruptul Bucegilor, "Babele", "Sfinxul",
carstul de pe Valea Ialomitei (Pestera Ialomitei, Cheile Ursilor,
Tatarului, Zanoagei), Culoarul Rucar-Bran, masivul Piatra Craiului cu
pestera si cheile Dambovicioarei, statiunile climaterice Sinaia,
Poiana Tapului, Busteni si Predeal.

Leagan al drumetiei si alpinismului, Bucegii se prezinta ca un bloc
stancos compact, inalt (varful Omu-2505 m), marginit de abrupturi.
Bucegii domina de la mare inaltime Valea Prahovei cu statiunile sale
vestite Sinaia, Poiana Tapului, Busteni, Predeal, de unde incep si
cele mai lesnicioase cai de patrundere spre munte (sosele, telecabina,
teleferic, poteci etc.). In zona montana se afla numeroase cabane
turistice si hoteluri care functioneaza permanenet.

Reteaua hidrografica

Resursele de apa ale masivului Bucegi confirma influenta pe care o are
etajarea bioclimatica, structura si litologia. Izvoarele de
altitudine, de la baza grohotisurilor, din circurile glaciare, sunt
afectate 5-6 luni pe an de inghet, ceea ce explica si prezenta vailor
intermitente care alcatuiesc obarsiile Ialomitei, Izvorului Dorului,
Malaesti, Tiganesti etc. Prahova primeste din Bucegi o serie de
afluenti care au un regim de torentialitate accentuat de infiltratiile
din conglomerate si de drenajul carstic de adancime.Principalele
artere hidrografice sunt : Ialomita, Prahova ce detine cea mai mare
suprafata din Bucegi, Rasnova si afluentii sai, precum si alte surse
de apa mai mici. Periferia masivului este marcata de izvoare, ceea ce
explica continua lor adancire a vailor si cresterea sensibila a
debitelor. Resursele de apa ale Bucegilor sunt totusi mari, avand in
vedere faptul ca precipitatiile se inscriu intre 900-1100mm/an, iar
zapezile sunt abundente(5-6 luni pe an).

Cuvetele lacustre din Bucegi sunt legate de prezenta ghetarilor
cuaternari. Ele sunt localizate in circuri - Tiganesti - sau pe morena
frontala a Ialomitei. Substratul litologic permeabil le imprima un
caracter temporar. In masa calcarelor din Pestera Ialomitei apar
acumulari acvatice sezoniere cu o evolutie foarte rapida.

II. GRUPA FAGARASILOR

0x08 graphic
0x01 graphic

Este marginita la est de Valea Dambovitei, la vest de Valea Oltului,
la nord de Depresiunea colinara a Transilvaniei, iar la sud
Subcarpatii Getici. Este cea mai inalta grupa montana din Carpatii
Meridionali, avand, pe langa cele 2 varfuri (Moldoveanu si Negoiu de
2544 m respectiv 2535 m), mai multe inaltimi de peste 2500 m. Din
aceasta grupa fac parte m-tii Fagaras in nord, si o serie de culmi mai
joase, situate in sud (dintre care, m-tii Iezer sunt cei mai inlati si
masivi). Muntii Fagaras au o creasta centrala, orientata est-vest,
unde inaltimile se mentin la peste 2000 m, accesul este foarte dificil
si relieful foarte accidentat.

Creasta muntilor Fagaras si zona inalta a Muntilor Iezer au un relief
glaciar foarte dezvoltat. Intre muntii Fagaras, Cozia si Lotrului, pe
Valea Oltului, se afla depresiunea Lovistei.

Din M-tii Fagaras izvorasc Argesul si Dambovita, precum si o multime
de rauri scurte ce trec prin Depresiunea Fagarasului si se varsa in
Olt. Tot aici mai intalnim cativa afluenti ai Argesului lacurlei
glaciare Podragu Mare, Balea, Iezer.

In sens geografic larg, prin Masivul Fagarasului se intelege intregul
complex muntos din Carpatii Meridionali cuprins intre raurile Olt, la
vest, si Barsa Grosetului si Dambovita, la est. In cadrul acestui
spatiu, se disting doua siruri de munti aproape paralele, unul nordic,
al Muntilor Fagarasului, si unul sudic, ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.