Castelele de pe Loara

Trimis la data: 2003-06-11 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 18 Nota: / 10 Downloads: 2821
Autor: Eliza Soare Dimensiune: 1469kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Loara este cel mai lung fluviu al Franţei, având o lungime de 1020 Km. Este, de asemeni, singurul fluviu francez al cărui bazin este în întregime cuprins între graniţele naţionale. Fluviul Loara izvorăşte din Masivul Central, mai exact din muntele Gerbier – de – Jonc, situat la o altitudine de 1425 m. Ea curge apoi traversând o succesiune de bazine : Velaz, Forez, Pinaz pentru ca, apoi, să intre în Câmpia Bourbonnais. Plecând de la Briare, ea se orientează spre Vest, descriind o mare buclă, printre numeroase bancuri de nisip, pe culmea căreia a fost construit oraşul Orleans. Îşi continuă înaintarea între digurile care protejează pământurile fertile din Valea Loarei, înălţimile oraşului Blois, Amboise, Tours şi Saumur.

Loara este cel mai lung fluviu al Franţei, având o lungime de 1020 Km. Este, de asemeni, singurul fluviu francez al cărui bazin este în întregime cuprins între graniţele naţionale. Fluviul Loara izvorăşte din Masivul Central, mai exact din muntele Gerbier – de – Jonc, situat la o altitudine de 1425 m. Ea curge apoi traversând o succesiune de bazine : Velaz, Forez, Pinaz
pentru ca, apoi, să intre în Câmpia Bourbonnais. Plecând de la Briare, ea se orientează spre Vest, descriind o mare buclă, printre numeroase bancuri de nisip, pe culmea căreia a fost construit oraşul Orleans. Îşi continuă înaintarea între digurile care protejează pământurile fertile din Valea Loarei, înălţimile oraşului Blois, Amboise, Tours şi Saumur.

Loara la Orleans
Principalul său afluent este Allier, iar din stânga sa Loara colectează succesiv mai mulţi afluenţi, cei mai importanţi fiind Cher, Indre şi Vienne. Aproape de Angers, ea primeşte, din dreapta sa, un alt afluent extrem de important, Maine, pentru ca imediat să intre în Masivul Armorican. De la Nantes, unde primeşte noi afluenţi, Loara devine navigabilă, intră în estuarul său, dar ea nu se lărgeşte intr- adevăr decât la Paimsbuf, continuînd să fie sugrumată de bancuri mobile de nisip, pentru ca să se reverse în Atlantic între Saint- Nazaire şi Saint – Brevin – les – Pins.

Loara la ieşirea din Masivul Armorican
Loara este un fluviu neregulat în ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor. Astfel debitul său este mai mare primăvara şi toamna şi mai scăzut, vara. În aval, debitul său este maxim iarna, dar, vara, se măreşte brusc din cauza furtunilor trecătoare. Pentru a regulariza debitul său a fost conceput un plan de amenajări care prevede construirea câtorva baraje pe Loara, dar transpunerea lui în practică trenează de mai bine de câteva decenii datorită ostilităţii riveranilor şi ecologiştilor. Această atitudine are un efect spectaculos, Loara fiind ultimul mare fluviu neamenajat al Europei. Prin lungimea şi poziţia sa geografică,Loara a servit ca punte de legătură între porturile de le Atlantic, centrul şi sudul bazinului parizian, Masivul Central şi axa rhodaniană.

Într – un decret regal din 1661se spunea că „ Loara este cel mai mare şi cel mai important fluviu al Regatului şi pe el se realizează cea mai mare parte a comerţului Franţei „ La vremea respectivă, transportul mărfurilor, se făcea pe Loara, cu ajutorul bărcilor, meseria de barcagiu fiind extrem de profitabilă.

Barcagii pe Loara – Stampă de epocă
Acest mijloc de transport a cunoscut epoca sa de glorie din secolul XVII până la jumătatea secolului XIX, când a căzut în desuetudine datorită construcţiei unei reţele de căi ferate şi modernizării reţelei rutiere. Se poate spune că, pentru tot cursul mijlociu al Loarei , de la Glen la Suamur, navigaţia a fost nimicită. Aceasta a fost una din cele mai importante mutaţii economice, nu numai din regiune, ci din Franţa întreagă. Părăsit, astăzi, cursul Loarei a cunoscut, totuşi, o activitate considerabilă care i – a permis importante schimbări materiale, economice şi culturale, de – a lungul său fiind construite numeroase oraşe, unele ca Blois şi Orleans, extrem de importante.
Acestea sunt oraşe de primă mână ale Franţei, centre economice, dar, şi turistice importante, ale Franţei contemporane.

Oraş pe Loara ce păstreză farmecul vremurilor trecute
Loara traversează regiuni deosebit de frumoase ale Franţei iar, principalele puncte de atracţie, care au făcut – o celebră în toată lumea, le constituie zecile de castele construite de – a lungul fluviului. A doua jumătate a secolului XV, a marcat, în Evul Mediu universal, sfârşitul războiului de 100 de ani, care afectase nu numai Anglia şi Franţa, ci, şi zone întinse ale Europei. Franţa începe să cunoască o perioadă de dezvoltare, iar autoritatea regelui este restabilită, marii nobili începând să fie readuşi sub ascultare. Se dezvoltă acum economia şi, mai ales activităţile artistice, în cadrul cărora un loc esenţial l – a ocupat arhitectura.

Montoreau, Usse,Langeais şi Chambord sunt ultimile castele - fortăreaţă construite între 1450 – 1470. Construcţiile următoare ca Amboise, Blois şi Meillant arată forme diversificate şi arborează un alt decor. Puţin câte puţin, sobrietatea cedează locul luxului arhitecturalnumărul ferestrelor este tot mai mare, castelul devenind un loc al plăcerilor. Campaniile din Italia permit francezilor să descopere Renaşterea italiană. Între timp de la începutul secolului XIV, se făcuseră totuşi schimburi culturale cu această ţară. În această perioadă, pictori din Sienna au lucrat Dijon. Artizani italieni au lucrat de asemeni pentru regii Franţei Rene D - Anjou, Carol Temerarul şi Ludovic al XI lea.

Războaiele italiene au constituit şi pentru nobili ocazia de a descoperi rafinamentul italian.La întoarcerea în Franţa aceştia doresc să construiască locuinţe care să exprime poziţia lor socială. Primii ani ai secolului XVI sunt marcaţi de construirea castelelor de pe Loara.. Planurile acestora sunt încă impregnate de moştenirea castelelor fortăreţe. Începând însă cu 1515, sub influenţa de netăgăduit a lui Francois I, ia naştere un nou stil. Aşadar cu construcţia castelelor de la Chenonceau şi Bury, se definesc caracteristicile pe care le vom regăsi ulterior la tot mai multe castele : Plan simetric şi faţade organizate în jurul unui ax central.

În 1519, Francois I are iniţiativa construirii castelului Chambord. Dacă planul este încă tradiţional, construcţia diferă totuşi prin forma sa în cruce şi o scară impozantă., inovaţii la originea cărora s - a aflat Leonardo da Vinci. Toate castelele de pe Loara au o trăsătură comună : ele sunt construite de persoane foarte îndrăgostite de arta antică. Această admiraţie se traduce prin terasele cu balustradă de la Saint Germain logiile şi placările cu faianţă de la Neuilly Sur Seine sau prin ferestrele frontonului de la castelul Fontainebleau.
În 1527, la reîntoarcerea din prizonieratul din Spania, Francois I alege regiunea Ile de France pentru noile construcţii, renunţând la valea Loarei. Vom vedea acolo, apărând o nouă tendinţă în arhitectură , ce abandonează exuberanţa primei perioade, pentru care castelele de pe Loara rămân un model de referinţă.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles