Celule si cromozomi

Trimis la data: 2006-02-20 Materia: Biologie Nivel: Facultate Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 155
Autor: Maria Dimensiune: 37kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Una dintre marile realizări ale secolului al XIX-lea o constituie teoria celulară elaborată de botanistul M. Schleiden şi de zoologul T. Schwann. Pentru prima oară în istoria ştiinţei se demonstrează un fapt extraordinar, şi anume că toate vieţuitoarele cunoscute, de la cele mai simple până la cele mai complexe (inclusiv omul), sunt alcătuite din unităţi mai mici, denumite celule (de la cuvântul latin cellula = încăpere mică).

Teoria celulară a stat la temelia concepţiei ştiinţifice potrivit căreia diversele specii de plante şi animale (începând cu microorganismele care nu se văd cu ochiul liber şi sunt formate dintr-o singură celulă, şi până la om, organismul căruia este clădit din aproximativ cinci mii miliarde de celule) au o structură unitară şi comună, ele fiind constituite din celule care provin exclusiv din alte celule.

Această teorie a avut o mare însemnătate pentru progresul biologiei, putând fi pe drept cuvânt considerată ca una din marile descoperiri ale secolului trecut.

Prima definiţie corectă a celulei a fost dată în 1861 de către anatomistul M. Schultze, care consideră că celula este o picătură de citoplasmă cu nucleu. Este, desigur, o definiţie simplistă, ceea ce nu trebuie să ne mire, dacă ţinem seama de mijloacele de cercetare ale epocii respective.

O dată însă, cu dezvoltarea acestor mijloace (microscoape, metode de fixare şi colorare etc.), studiul celulei a luat un mare avânt şi a dus la descoperiri însemnate privind structura şi funcţiile celulare. S-au pus astfel bazele unei ştiinţe noi, citologia, care are ca obiect de studiu celula. O descoperire cu totul remarcabilă a fost făcută în 1875, de citologul E. Strassburger.

El a constatat că în momentul când celula se divide, nucleul se împarte în nişte structuri pe care el le-a numit cromozomi, adică corpusculi coloraţi. (R. Brown a observat pentru prima oară cromozomii la microscop, încă din 1831, dar importanţa lor biologică a fost sesizată mult mai târziu, abia după ce s-a descoperit diviziunea celulară). În 1882, Fleming descoperă modul de înmulţire al celulelor, adică fenomenul diviziunii celulare, denumit mitoză, prin care dintr-o celulă se formează două, din două se formează patru etc., înmulţirea realizându-se în progresie geometrică (1-2-4-8-16-32 etc.). În felul acesta, dintr-o singură celulă se poate obţine în cursul a 50 de diviziuni succesive un număr de 100.000 miliarde de celule. O altă realizare remarcabilă a citologiei a constituit-o descoperirea modului cum se realizează fecundaţia – la animale de către O. Hertwig, în 1865, şi la plante de către E. Strassburger în 1884.

Dezvoltarea citologiei experimentale şi în special studiul diviziunii celulare a demonstrat că numărul de cromozomi existenţi în fiecare celulă şi caracteristic pentru specia respectivă se păstrează constant la celulele fiice. Aceasta datorită faptului că diviziunea celulară se desfăşoară în mod similar la cele mai diverse specii de plante şi animale, având anumite faze care permit dedublarea* numărului de cromozomi şi împărţirea lor în mod egal la cele două celule fiice.
De pildă, în fiecare din celulele corpului şoarecelui (celulele somatice) se află câte 40 de cromozomi.

În cursul diviziunii, la un moment dat cromozomii se dedublează, ajungând la 80 şi se împart apoi egal în celulele fiice, care vor avea în final tot câte 40 de cromozomi. Pe lângă acest tip de diviziune celulară -- diviziune mitotică sau mitoză --, există şi un altul, cunoscut sub numele de meioză sau diviziune reducţională, care duce la formarea celulelor sexuale (gameţi).

În perioada de la începutul secolului nostru, în momentul în când s-au pus bazele ştiinţei despre ereditatea vieţuitoarelor (genetica), se căuta descoperirea unui substrat material celular care să explice transmiterea fidelă a caracterelor de la părinţi la urmaşi. Biologul american Walter Sutton, în 1902, şi cel german Theodor Boveri, în 1904, au emis ideea potrivit căreia cromozomii sunt purtătorii factorilor ereditari (genelor) de la o celulă la alta şi de la o generaţie la alta.

Cercetările efectuate ulterior de către geneticianul american Thomas Morgan şi şcoala sa, au demonstrat experimental justeţea acestei teze şi au dus la elaborarea teoriei cromozomiale a eredităţii. Ca toţi oamenii mari care au contribuit la dezvoltarea ştiinţei, dar adesea au exagerat importanţa descoperirii lor, şi Morgan a exagerat rolul cromozomilor în ereditate, negând posibilitatea existenţei unor factori ereditari situaţi în citoplasmă.

Cercetările moderne de genetică au demonstrat clar că alături de ereditatea cromozomială, există şi ereditate necromozomială, ceea ce, nu diminuează meritul ştiinţific al lui Morgan. Din colaborarea creatoare dintre citologi şi geneticieni au apărut două ştiinţe noi de contact: cariogenetica, având ca obiect de studiu ereditatea la nivelul nucleului şi, respectiv al cromozomilor, şi citogenetica, care se ocupă cu studiul eredităţii la nivelul celulei.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles