Cererea si oferta

Trimis la data: 2005-05-17 Materia: Economie Nivel: Liceu Pagini: 27 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Ion tomulescu Dimensiune: 54kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Aparitia schimbului de bunuri si evolutia acestuia a dat nastere la piată.Ea a apărut ca urmare a dezvoltării diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care sa realizat între producător si consumator.Această separare a determinat că bunurile produse să ajungă de la producător la consumator prin intermediul pietei. Piata, este asadar o categorie economică complexă, ce reflectă totalitatea relatiilor de vînzare cumpărare care au loc în societate, în interactiunea lor, în strînsă legătură cu spatiul economic în care au loc. Piata este locul întîlnirii a ofertei vînzătorilor si cererii consumatorilor, a confruntării dintre ele. Deci, pe piată se reflectă raporturile reale dintre productie si consum, prin intermediul categoriilor relative de cerere si ofertă si a categoriilor de pret.
Raporteaza o eroare

Itroducere
Apariţia schimbului de bunuri şi evoluţia acestuia a dat naştere la piaţă.Ea a apărut ca urmare a dezvoltării diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care sa realizat între producător şi consumator.Această separare a determinat că bunurile produse să ajungă de la producător la consumator prin intermediul pieţei. Piaţa, este aşadar o categorie economică complexă, ce reflectă totalitatea relaţiilor de vînzare – cumpărare care au loc în societate, în interacţiunea lor, în strînsă legătură cu spaţiul economic în care au loc. Piaţa este locul întîlnirii a ofertei vînzătorilor şi cererii consumatorilor, a confruntării dintre ele. Deci, pe piaţă se reflectă raporturile reale dintre producţie şi consum, prin intermediul categoriilor relative de cerere şi ofertă şi a categoriilor de preţ.
Participanţii la piaţă, la relaţiile pe care le reflectă sunt producătorii în calitate de ofertanţi de factori de producţie, bunuri de consum şi servicii şi consumatorii productivi şi individuali în calitate de cumpărători, care se opun unui altora prin urmărirea propriului interes. În acelaşi timp este de remarcat faptul că între ofertanţi şi consumatori există o puternică legătură ce pune în evidenţă ‘solidaritatea funcţională ’ a pieţiei.
Analiza cererii pe piaţă reprezintă continuarea problemelor privitoare la nevoile umane şi la caracteristicile lor, la interesele economice. În acelaşi timp, teoria cererii constituie baza alocării veniturilor limitate de către consumatorii raţionali.
Analiza problemelor referitoare la ofertă este o continuare a analizei resurselor economice şi a factorilor de producţie, şi respectiv o continuare a analizei bunurilor economice.




1.Cererea şi oferta ca formă de legătură şi coordonare activităţii a agenţilor economici .

Subiecţii vieţii economice sunt consumatorul şi producatorul. Societatea poate avea unul din următoarele sisteme economice: gospodăria naturală, adica tradiţională şi de schimb, adica economia de piaţă, planificată centralizat şi mixtă. Aceste forme generale de organizare a vieţii economice se deosebesc prin modalităţile de legătură dintre producător şi consumator. În economia naturală există o legătură nemijlocită dintre producător şi cosumator ; resursele sunt alocate, iar bunurile sunt distribuite în conformitate cu tradiţia stabilită. Economia tradiţională este specificată grupurilor sociale izolate. Actualmente aria acestei economii s-a îngustat substanţial , deoarece predomină sistemele economice specifice economiei de schimb.
În economia centralizat-planificată soluţiile pentru întrebările ce? cum?cine? pentru cine? sunt determinate din centru de către guvernanţi. Agenţii economici trebuie doar să îndeplinească aceste directive.
Economia de piaţă se mai numeşte şi economia liberei iniţiative. Care este mecanismul legăturii dintre producător şi consumator în economia de piaţă? Pentru identificarea acestuia este necesar, în primul rîndâ, de evidenţiat faptul că reproducţia, conform teoriei marxiste, este un element fundamental al oricărui sistem economic. Ea reprezintă procesul de producţie continuu şi îmbină organic 4 faze (schema 1)
Schema 1






În al doilea rînd, pentru a-şi satisface necesităţile, consumatorul terebuie să-şi procure mărfurile necesare. Prin urmare, la baza cererii se află nevoile consumatorului, iar cererea şi oferta devin forme economice de manifestare a consumatorilor şi producătorilor.
În al treilea rînd, vor procura mărfurile numai acei consumatori, care dispun de bani. Aceasta înseamnă că cererea reflectă nu toate nevoile consumatorului, ci doar acele nevoi, pentru satisfacerea cărora consumatorul are mijloacele băneşti necesare. Deci cererea este o noţiune doar a economiei de piaţă şi reprezintă cantitatea de marfă acoperită cu bani pe care cumpărătorii acceptă să o procure la anumite preţuri unitare, ţntro perioadă de timp concretă.
În al patrulea rînd, în economia de piaţă nevoile consumatorului se satisfac prin intermediul votării cu banul în procesul de vînzare-cumpărare. Dacă consumatorul nu are nici un interes faţă de marfă producătorului sau nu dispune de bani, atunci nu există legătură economică dintre producător şi consumator. În acest caz, procesul de reproducţie se va stopa.
Prin urmare, pentru ca economia de piaţă să prospere, este necesar să existe un mecanism eficient de votare cu banul, atunci impulsul va trece de la consumator la producător şi viceversa. În caz contrar, votarea cu banul este zădarnică.
Cererea poate fi definită pentru o firmă, pentru un grup de întreprinderi dintr-o ramură şi un grup de ramuri, pentru economia naţională şi mondială.
În funcţie de corelaţia dintre nevoi şi cerere deosebim:
cererea proporţională (cererea şi nevoia cresc sau descresc în aceiaşi proporţie);
cererea progresivă (cererea creşte mai repede de cît nevoia);
cererea degresivă (cererea creşte sau descreşte mai încet de cît nevoia);
cererea regresivă (cererea scade , cînd nevoia creşte).
În funcţie de natura bunurilor ce fac obiectul cererii, se distinge:
cererea pentru bunuri substituibile (margarina şi untul, televizorul alb-negru şi color);
cererea pentru bunuri complementare (autoturismul şi motorina);
cererea derivată (cererea pentru făină este determinată de cererea pentru pîine).
Cererea pentru un anumit bun poate să crească sau să se reducă în funcţie nu
numai de preţ, ci şi de alţi factori, precum :modificarea veniturilor băneşti ale consumatorilor ; modificarea preţurilor altor mărfuri ;numărul de cumpărători ; preferinţele cumpărătorilor ; previziunea consumatorului privind evoluţia preţului la bunurile de larg consum şi a mărimii venitului.























Cererea
Concept. Legea cererii
Cererea este o categorie economică ce exprimă ,în anumite condiţii
social-istorice, nevoia socială. Cererea este numai o parte a nevoii sociale, determinată de mărimea mijloacelor băneşti, de puterea de cumpărare de care dispun membrii societăţii. Ea reprezintă parte solvabilă a nevoii sociale, respectiv acea parte care poate fi satisfăcută de piaţă. Deci, cererea reprezintă cantitatea totală dintr-un anumit bun, care poate fi cumpărată pe piaţă, într-o perioadă determinată de timp, la un anumit preţ dat.
Cererea poate fi privită ca cerere pentru un produs sau un serviciu anume, pentru o industrie sau cererea pentru o firmă, respectiv pentru producţia ei.
Dimensiunea cererii pentru un anumit bun, precum şi dinamica acesteia sunt determinate de nivelul şi dinamica preţului bunului respectiv. Deci, între evoluţia preţului unitar al unui bun şi cererea de piaţă pentru bunul respectiv există o relaţie de cauzalitate.Aceastărelaţie este exprimată în mod foarte clar de legea cererii. Conform acestei legi, dacă preţul bunurilor, resurselor şi serviciilor va scădea, în mod corespunzător va creşte cantitatea de marfă cerută într-o anumită perioadă şi invers, dacă preţurile cresc, va scădea cantitatea de marfă cerută în perioada de timp respectivă ( celelalte condiţii rămînînd neschimbate ).
Relaţia dintre preţul unitar al unui bun şi cantitatea de bunuri cerută într-o anumită perioadă de timp se poate reprezenta grafic, obţinîndu-se curba cererii.
Exemplu : Să presupunem că avem un bun oarecare X, a cărei cerere individuală lunară la diferite preţuri arătată astfel (tabelul 2.1):
Tabel 2.1
Cererea individuală pentru bunul X





Grafic, reprezentarea relaţiei dintre preţul unitar şi cantitatea cerută se arată în (fig. 2.1)








Deci, de notat, la preţuri ridicate se cer cantităţi mici şi invers.
Relaţia dintre preţul unitar al unui bun şi cantitatea de bun cerută, într-o anumită perioadă de timp, de către un individ, este cunoscută sub denumirea de cerere individuală.
Cererea poate fi reprezentată: grafic, tabelar şi analitic cu ajutorul funcţiei.
Cererea variază atît cantitativ, cît şi calitativ. Variaţia cererii cauzată de schimbările în preţului bunului se numeşte schimbare cantitativă a cererii. Grafic aceasta prezintă deplasarea pe curba cererii de la un punct la altul. Deplasarea curbei cererii într-o poziţie nouă arată că cererea se schimbă calitativ. ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.