Chipul angelic al femeii in creatia eminesciana

Trimis la data: 2004-01-16 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 19
Autor: Corina Mihalache Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Din cele mai vechi timpuri, dragostea a fost preaslavită sau condamnată de către poeţi, prozatori şi de cîntăreţi.“Iubirea este un daimon” spunea Platon. „Iubirea nu va pieri niciodată…” spune Biblia. Şi totuşi, după câte „cercetări” s-au făcut, după câte definiţii s-au dat, după câte poezii i s-au închinat, nimeni nu ştie ce e dragostea!

Acel sentiment care înalţă şi coboară, care ucide şi naşte în acelaşi timp.Foarte mulţi scriitori au prezentat dragostea în operele lor. Cu toate acestea însă, ea e definită mereu la fel şi întotdeauna diferit. Asta pentru că nici un om nu poate exprima exact în cuvinte ceea ce simte, şi pentru că dragostea nu e niciodată la fel. Nu s-au făcut încă cuvinte, nu s-au inventat încă leacuri, nu s-a găsit încă cheia care să deschidă secretul
iubirii.

In literatura noastră Eminescu este fără îndoială cel mai mare poet al iubirii. La început, cînd negura vremurilor arhaice încă nu părăsise spaţiul ce va lua într-un final forma pământului, miturile cosmogonice scot la lumină aceaşi procese de naştere a vieţii: crearea femeii şi a bărbatului, ca personaje primordiale ce vor trebui să ducă mai departe nepreţuitul dar al vieţii Valorificarea impresionantă a sensibilităţii iubirii din care se desprinde divin chipul femeii, reiese în mod profund din opera lui Eminescu..

Dragostea este sentimentul divin ce te poate ridica instantaneu în al 9-lea cer sau te poate arunca cu violenta in al 9-lea iad.Datorită dragostei neîmpărtăşite, aproape toate poeziile de dragoste ale lui Mihai Eminescu descriu cu tristeţe acest sentiment. Poezia ‘Ce este amorul?’ îl prezintă prin antiteze ce îi demonstrează complexitatea.citez din poezie:
,, Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere
Căci mii de lacrimi nu-I ajung
Şi tot mai multe cere.”
la fel ca şi în poezia ,,S-a dus amorul…” citez din operă:
S-a dus amorul, un amic
Supus amîndurora.
Deci cînturilor mele zic
Adio tuturora.

Caracterul popular şi profund uman al poeziei sale erotice raspunde aspiraţiilor lui Eminescu înspre un înalt ideal de frumuseţe şi puritate. La începutul creaţiei eminesciene, prezenţele feminine se asociau, cu imaginea unor semidivinităţi.

Din acest nucleu se dezvoltă cel puţin două din ipostazele caracteristice ale eroticii eminesciene:
prima este aceea a angelităţii feminine. O a doua caracteristică a eroticii este conceperea frumuseţii feminine ca o imagine în lumea fenomenală a Frumuseţii absolute.

Dulcea frumuseţe a femeii este de fapt proiecţia visului apolinic al daimonului. Madona lui Rafael este pentru Eminescu înfăţişarea unui vis, o creaţie a gândirii,’’ divinizarea frumuseţii de femeie.’’
Rafael, pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată
Suflet îmbătat de raze şi de-terne primăveri,

Te-a văzut şi-a visat raiul cu grădini îmbălsămate
Te-a văzut plutind regină printre îngerii din cer

Si-a creat pe pânza goală pe Madona Dumnezeie,
Cu diademă de stele, cu surâsul blând, vergin…
…………………………………………………..
O, cum Rafael creat-a pe Madona Dumnezeie,
Cu diadema-I de stele, cu surâsul blând, vergin,
Eu făcut-am zeitate dintr-o palidă femeie……..

Poate de aceea erotica eminesciană este doar în mod excepţional o celebrare a prezenţei iubirii şi,în mod obişnuit, o evocare sau o invocare a ei prin amintire sau prin vis.Opus sensului armonizator al Erosului conceput ca principiu cosmotic, iubirea apare, în câteva din poemele eminesciene, ca aspiraţie spre nefiinţă, ca nevoie de autonegaţie.În Înger şi demon, fiecare din termenii cuplului reprezintă negaţia violentă, totală, a celuilalt:
Ea un înger ce se roagă- El un demon ce visează;
Ea o inimă de aur – El un suflet apostat:
El în umbra lui fatală, sta-ndărătnic rezemat
La picioarele Madonei, tristă, sfântă Ea veghează.

Când nu e sete de extincţie, iubirea apare ca un rit de integrare în pierduta armonie cosmică, derecuperare a stării de ‘’farmec’’ şi a timpului echinoxial.
Cel mai adesea însă, erotica eminesciană celebrează nu prezenţa iubirii, ci amintirea sau visul ei.


Ca o “notă rătăcită” din muzica sferelor sau ca idee din urzeala primă a lumii, apare femeia în poezia eminesciană de tinereţe.
”Eşti tu nota rătăcită
Din cântarea sferelor
Ce eternă, nefinită,
Îngerii o cântă-n cor?”

Iubită, muză şi, adeseori artistă, femeia e una dintre vocile prin care se vesteşte armonia divină a universului.Factorul feminin este ridicat la gradul unui simbol, o adoraţie care, depăşind obişnuitul vieţii, trece în absolut. Erotica lui Eminescu se bazează pe inocenţă, nevinovăţie, sufletul fiind pornit din visare, idila petrecîndu-se în cadrul unei naturi primare, tipic romantică, cît mai aproape de Eden.

“Amorul eminescian e religios, lipsit de curiozitatea psihologică, înăbuşit pînă la uitare de sine de factorul natural.Iubirea de tip onoric, întîlnită des în operele eminesciene, are tendinţa de a ridica sentimentele la nivelui trăirilor pure, de o intensitate copleşitoare, tocmai pentru a manifesta preţuirea faţă de ceea ce reprezintă un ideal feminin.

Întrucît steaua este un motiv tipic eminescian, realizarea unei paralele între noţiunea de femeie şi astrul cosmic dă naştere unei viziuni ample asupra modalităţii de percepţie a unui fenomen, a unei minuni. Căci analizată profund, structura femeii scoate la iveală o complexitate ce îi oferă acest aer mistic, de contopire cu universul.
“La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii s-o ajung`”

Conform ideilor desprinse din “La steaua”, în cazul unei substituţii a astrului cu femeia, aceasta devine o parte integrantă a astralului, şi nu are nici o legătură cu terestrul. Însă de obicei, iubirea eminesciană, ce are în mijlocul cercurilor sale concentrice femeia, poate avea loc doar pe pămînt, spaţiul imperfect dominat de o coordonată fundamentală, şi anume moartea.
În cadrul lumii terestre, femeia la Eminescu este atît iubita, cît şi muza, ceea ce implică o asociere între stea, aparţinînd planului astral, şi muza, componentă terestră, ambele unite în sensul sursei de creaţie.

Ceea ce Călinescu numeşte venera serafică, mai precis femeia angelică, întruchipează anatomia femeii ideale. Un scurt portret fizic reliefează o preferinţă a lui Eminescu pentru femeile cu tenul alb, care în mod necesar trebuiau să aibă pielea rece, aceasta fiind, după părerea mea, o urmare a folosirii temei iubirii onirice, iubirea din vis.

Refugiul îndrăgostiţilor în lumea codrului este o idee repetată în lirica lui Eminescu.Personificarea umanizează natura care dobậndeşte însuşiri omeneşti:”codrul tremură pe prund,singuratece izvoare”.Epitetele subliniate prin inversiune scot în evidenţă însuşiri alese ale iubitei şi aspecte din natură:”fruntea albă,părul galben,singuratece izvoare”.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles