Chirita in provintie - caracterizarea personajelor

Trimis la data: 2009-12-06 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 20
Autor: C0sty Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Referat despre Chirita in provintie - caracterizarea personajelor
Chirita Barzoi este personajul principal si eponim al comediei, sotia lui Grigore Barzoi si mama a trei copii: Aristita, Calipsita si Gulita. Intreaga piesa se concentreaza in jurul protagonistei, o mosiereasa de la tara, inculta si grosolana, care doreste sa para o aristocrata educata, cu preocupari mondene si vorbitoare de limba franceza. Personajul dene comic tocmai prin acest contrast intre esenta si aparenta, intre ce este de fapt Chirita si impresia pe care vrea s-o lase celorlalti.
Raporteaza o eroare

Referat despre Chirita in provintie - caracterizarea personajelor
Trasaturile de caracter ale eroinei reies, in mod indirect, din atitudinile si vorbele ei, din relatia cu celelalte personaje si in mod direct din didascaliile dramaturgului sau din opiniile altor personaje.
Coana Chirita se infatiseaza in mai multe ipostaze. Mai intai, Chirita este o pronciala de o mitocanie desavarsita, dornica sa-si insuseasca bunele maniere ale saloanelor pariziene, de aceea ea trage tiutiun, e armazoana, cocheteaza cu barbatii, obliga argatul sa-i aduca ravasul de la Barzoi pe talger cu servetel, angajeaza profesor de franceza pentru Gulita, ea insasi vorbeste o franceza moldoveneasca „nous disons corame sa en moldave” asa zicem noi in moldoveneasca. Masa nu trebuie sa fie serta inainte de ora 5 pentru ca Asa-i moda la les. Ca orice cucoana gingasa si delicata, trebuie sa para sensibila, de aceea lesina ca sa produca impresie si trebuie ajutata cu saruri, ca sa-si rena. Aceste atitudini edentiaza indirect, cu mare forta de sugestie snobismul si parvenitismul Chiritei, trasaturi care o definesc.

Din atitudinea si mentalitatea eroinei reiese, indirect, o alta ipostaza a Chiritei, aceea de boieroaica de nivel mediu, ahtiata dupa ranguri sociale, de aceea isi doreste foarte mult sa ajunga ispravniceasa: Ah! cumnataca, sa ma fac ispravniceasa! alta nu doresc pe lume! Ispravniceasa cu jandari la poarta si-n coada!. Dominata de dorinte ariste, isi trece in pasaport un fals titlu de noblete, baroana, fapt ce-i mira pe musafiri, carora le raspunde cu invariabila deza: De ce nu? daca-i moda. Altfel, Chirita isi ocaraste slugile intr-un limbaj vulgar, de mahala, care contrasteaza flagrant cu pretentiile ei, de ispravniceasa mondena: Tast, betilor!; Auzai, toparlanii!; Afara, mojacilor, ca va stiu eu de mult ca sunteti buni de gura si rai de lucru; Bata-te cucu, mangosatule!.

Chirita este la varsta critica, ridicola prin faptul ca e mare amatoare de aventuri amoroase, trasaturi ce reies indirect din cantecelul prin care isi exprima emotiile starnite de curtea pe care i-o face motpanu (berbant, usuratic, afemeiat) de Leonas: "Iata-l, valeu! Fara sa vreu Samt acum, zau, Ca ma rosesc! Mii de furnici, De tricolici, De vafcolici Vai! ma muncesc!". Din didascaliile autorului reies, direct/indirect comportamentul caraghios al eroinei, gesturile voit cochete si penibile manifestate in dialogul cu ofiterul Leonas: Chirita (cochetand); (coborandochii si tragandu-si mana); (cupudoare); (cu dragoste).

Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie sa-si educe copin, degradandu-le personalitatea printr-un rasfat ridicol si cu totul deplasat. Superficialitatea prind educatia si instructia lui Gulita reiese, indirect, din didascalii si din vorbele eroinei. La inceputul piesei, atunci cand taranii n la Chirita sa-l reclame pe Gulita ca a vanat un tel, ca a dat foc bordeiului cu ciubucu cel de hartie, ca tine calea fetelor din sat, Chirita reactioneaza cu olenta si-i ameninta (furioasa), Taca-va gura, mojicilor!; Cu biciul pe spate V-oi da! V-oi da eu dreptate Asa!.

Limbajul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul superficial, pentru spoiala de cultura si pentru snobismul ei. Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca, plina de savoare - sasa, cumnataca, o gasi, bucataca taieta, rosaie - cu frantuzisme - uvraj, musiu, desir, bontonuri - si cu expresii populare - ma munceste cugetul, nu dau tatarii. Chirita vorbeste o limba franceza ridicola, traducand din romaneste cuvant cu cuvant expresii care in limba franceza au alt sens ori nu exista deloc (decalcuri). Astfel, pentru toba de sectiune, ea spune un tambour d'instruction, sau pentru flori de cuc, fleurs de coucoii, pentru a spala putina, laver le baril ori pentru a vorbi ca apa, parler comme l'eau etc. Chirita este un personaj caricatural, dar simpatic prin firea volubila, prin agitatia ei ridicola de a parea o parizianca, prin snobismul ei ostentativ. In fond, Chirita este o autodidacta, invatase limba franceza de una singura, asa cum, de altfel, marturiseste: j'ai apprendre toute seulette fransais pre legea mea.

Ea creeaza cunte proprii, rostind apprendre . in loc de appris si toute seulette in lpc de toute seule , forma seulette fiind o foarte nostima formula de autotandrete: singurica, vrea sa spuna eroina.
Din punct de vedere al portretului fizic, Chirita este, in montarile spectacolelor si in ziunea regizorilor, o femeie batrana si grasa. George Calinescu o caracterizeaza astfel: Chirita e o cocheta batrana, dar si o mama buna, o burgheza cu dor de parvenire, dar si o inteligenta deschisa pentru ideea de progres, o bonjurista. Autorul nu da nicio informatie despre varsta eroinei, cu exceptia raspunsului pe care Chirita i-l da lui Leonas, atunci cand acesta o jigneste spunandu-i ca este de pe vremea lui Papura Voda: Minciuni spui ca tocmai ieri am implinit 35 de ani.

Tanarul o persifleaza malitios, 35 fara mercuri, fara neri si fara sambete, iar alta data ii spune baba stracheta. Pompiliu Mareea analizeaza imprejurarile si situatiile care ar putea identifica varsta eroinei: Chirita, in «Chirita in prontie», este mama lui Gulita, iar baiatul are paisprezece ani, ceea ce aflam din dialogul cu Safta, cumnata, pe tema itorului casnic al odraslei. Luluta, indragostita de Leonas, era, deci, la cincisprezece ani, deja nubila (aflata la varsa casatoriei) si putem usor deduce ca lucrurile nu se petrecusera altfel cu Chirita. Acum un secol si ceva, si chiar azi, in mediul rural, varsta matrimoniala era, pentru fete, cam intre 15-l6 ani, iar copin veneau destul de repede dupa casatorie. Asa stand lucrurile, daca adaugam la 16-l7 ani, maximum maximorum 18-20, cei 14 ani ai lui Gulita, eroina lui Alecsandri nu putea sa aiba mai mult de 33-35 de ani, fiind, adica o femeie destul de tanara inca, astfel faptul ca se lasa curtata de Leonas, tanarul ofiter, nu pare deloc compromitator si nici ridicol. Un alt argument ar fi acela ca invatase sa calareasca la les, la manejarie, ori la o varsta inaintata ar fi fost aproape imposibil sa mai poata calari. Aceeasi situatie este si cu fumatul, de care se apucase pentru ca asa-i moda.

Despre greutatea Chiritei autorul face o singura referire prin intermediul lui Grigore Barzoi, atunci cand femeia se ge ca s-a plictisit la tara si vrea sa plece la Paris sa ma mai racoresc, ca m-am uscat aici in prontie. Pufnind enervat, Barzoi ii raspunde sarcastic: Ba ca chiar Sa vede ca nu te-ai uitat de mult in oglinda!, sugerand ca nu este nici pe departe uscata. Altii interpreteaza scena 3 din actul 1 al comediei in aceeasi ziune, considerand ca eroina solicita ajutorul celorlalti pentru a se da jos de pe cal din cauza grasimii, dar poate ca pozitia pe cal a femeilor, cu ambele picioare in aceeasi parte, facea dificila coborarea.

Celelalte personaje sunt mai putin conturate. Grigore Barzoi ramane la fel de necioplit, li sta rugina de o schioapa la ceafa, cu toata stradania Chiritei de a-l ciopli. Se chinuie in straie stramte nemtesti, se rusineaza de nasturii mari cat niste farfurii si jinduieste dupa bucatele cele crestinesti sanatoase si usoare pe care dumneaiei cucoana nu sa mai catadiesaste sa le pregateasca. Abaterile de lamoralitate ale ispravnicului Barzoi sunt sintetizate in modalitatea ingenioasa de a stoarce bani de la impricinati: un curcan este cumparat de solicitant in anticamera cancelariei si oferit ca plocon ispravnicului, astfel incat, in scurt timp, pasarea fusese vanduta de 57 de ori.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.