Chisinau

Trimis la data: 2002-06-10 Materia: Geografie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 18
Autor: Silviuss3 Dimensiune: 24kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Municipiul Chişinău, centru politic, administrativ, economic, ştiinţific şi cultural al Republicii Moldova, e situat pe 47°2’ latitudine nordica şi 28°50’ longitudine de est de la meridianul Greenwich, la o margine a pantei de sud-est a Podişului Central al Moldovei, în zona de silvostepă. Este străbătut de rîul Bîc (afluent de dreapta al Nistrului), cu afluenţii Durleşti şi Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari oraşe din Europa Centrala şi de Sud.

Municipiul Chişinău, centru politic, administrativ, economic, ştiinţific şi cultural al Republicii Moldova, e situat pe 47°2’ latitudine nordica şi 28°50’ longitudine de est de la meridianul Greenwich, la o margine a pantei de sud-est a Podişului Central al Moldovei, în zona de silvostepă.

Este străbătut de rîul Bîc (afluent de dreapta al Nistrului), cu afluenţii Durleşti şi Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari oraşe din Europa Centrala şi de Sud. La 1.I.1984 aici locuiau, pe un teritoriu de 161,2 km2__604,5 mii locuitori, conform recensămîntului din 1989__661,4, iar în 1996__662 mii oameni. Este legat prin căi ferate şi drumuri auto cu toate municipiile, oraşele, centrele raioanele şi multe sate din republică, de asemenea__cu centre urbane din Romînia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Rusia, Belarus ş.a.
state.

Din punct de vedere administrativ este divizat în 5 sectoare: Centru, botanica , Buiucani, Rîşcani şi Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primăria municipiului (Comitetul Executiv Municipal).

Condiţiile naturale
Structura geologică. Orasul se află în partea centrală a unei structuri geologice din sud-estul Europii, a cărei baza este formată din placi de granit şi granisuri din epoca arheică, dispusă la o adîncime de cca 1150 m sub nivelul mării. Partea superioară a secţiunii geologice a acestei structuri este reprezentată de roci sedimentare din erele siluriană, devoniană, paleogenului şi neogenului. De la nord la sud oraşul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice.

Straturile argilo-nisipoase, prezente pe întreg teritoriul oraşului, au o adîncime de la 2 pînă la 30 m. Pe pantele văii rîului Bîc sunt terase aluviale cu o lăţime de pînă la 1,3 m. Neînsemnate perturbări tectonice, cu amlitudinea de 3-5 m, au fost înregistrate în partea de nord-vest a orasului.

Bogăţiile minerale. Pe teritoriul Chişinăului şi în împrejurimele lui se află numeroase zăcăminte de materiale de construcţii: de var, calcar, piatră brută de construcţie, argilă, nisip, pietriş. Sunt exploatate 5 zăcăminte de piatra şi de var stins: la Cricova, Mileştii Mici, Chişinau, Făureşti, Goian. Cărămida şi ţigla se produc din materia primă extrasă la carierele din Bubuieci şi Mileştii Mici, iar nisip, pietriş şi prundiş – la Cobusca şi Vadul lui Vodă.

Rezervele de ape subterane ale Chişinăului permit aprovizionarea parţiala a municipiului cu apă potabilă. Din cantitatea totală de apă folosită de chişinăuieni, cca 20 la sută revin apelor subterane. În straturile acvatice sarmatice sunt şi ape minerale. Apa minerală de tipul Chişinău este întrebuinţată pentru tratarea maladiilor gastro – intestinale .

Relieful. Teritoriul municipiului şi al periferiilor lui este împărţit în 2 zone: de vest şi de sud, care ţin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene înguste ale apelor şi de pante de teren alunecător, de asemenea, de sectoarele de est şi de nord ce se mărginesc cu Cîmpia Nistrului. O componentă importantă a reliefului Chişinăului îl constitue valea Bîcului şi pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bîcului, ocupă 3 terase străbătute de cîteva vîlcele. Zona de nord-vest şi parţial cea din vest sunt despărţite la centru de valea îngustă a rîuleţului Durleşti. Nu departe de str. Grenoble îşi începe cursul un rîuleţ ce curge prin vîlceaua de la Mălina Mică. Paralel se află vîlceaua Mălina Mare. În partea de sud a oraşului se află vîlceaua întinsă Munceşti. Partea din stinga a oraşului ocupă 2 terase: prima coboară spre rîu; cea de a doua are o altitudine de 60-90 m. Aici a fost construit cartierul Rîşcani. Panta din stînga a văii Bîcului, pe alocuri pietroase, este întretăiată de mai multe văi şi vîlcele, orientate mai ales de la nord spre sud.
Clima Chişinăului este temperat continentală. Iarna este blîndă, scurtă; vara e călduroasă şi de lungă durată. Primele observaţii meteorologice s-au făcut în 1844: sistematic – la Liceul Real (1886-1940), precum şi la Şcoala de Vinificaţie (1885-1923). Cercetări intense ale climei au început în anii de după război la Staţiile meteo de la Rîşcani (1944-1959), la Revaca (din 1959), precum şi la Centrul Hidrometeorologic Chişinău. Lumina solară anuală e de 2215 ore, cea mai puternică şi mai îndelungată fiind înregistrată în iulie (329 ore), iar cea mai mică – în decembrie (54 ore) (vezi tabelul №1). Anual sunt 71 zile fără soare, cele mai multe 40 – sunt iarna.
Tabelul nr.1
Depunerile atmosferice medii multianuale ,umiditatea relativă,
Numărul de ore cu lumină solară.


Indicatori meteo
Lunile anului

Anual


I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Depuneri atmosferice, mm
26 27 27 36 48 71 60 47 33 33 38 30
110
Umiditatea relativă a aerului (%, medie în 24 de ore)
82 81 74 61 61 64 62 62 66 73 82 84

71
Umiditatea medie (în %, a h. 13)
76 74 62 45 45 48 45 44 46 55 74 79
58
Lumină solară(ore)
70 79 146 201 258 297 329 307 232 168 74 54
2215

În iunie şi în septembrie se înregistrează cîte o zi fără soare, pe cînd în iulie – august astfel de zile lipsesc cu desăvărşire. Predomină vînturile din direcţiile de nord şi de nord-vest; iarna, uneori, sunt vînturi din sud-est, rezultate din anticiclonul siberean. Viteza medie anuală a vîntului oscileaă între 2,5-4,5 m/s, mai puternice (3,2 m/s). Fiind în februarie – martie, iar cele mai slabe (2,2 m/s) – în septembrie-octombrie. Iarna durează la Chişinău în medie 78 zile, în unii ani durata ei e de la 31 pînă la 123 zile. Temperaturile perioadei de iarnă se evedenţiază prin instabilitatea. Temperatura sub –5 grade sunt posibile din noiembrie pînă în martie, dar frigurile alternează cu încălziri. aerul cald vine dinspre Oceanul Atlantic, Marea Mediterană şi Marea Neagră, precum şi în urma deplasării cicloanelor de la sud-vest şi sud. Cea mai rece lună este ianuarie (temperatura medie –3,5 grade Celsius; februarie e ceva mai cald –2,5 grade Celsius). Scăderi bruşte ale temperaturii – pînă la -30şC şi mai jos sunt provocate de curenţii din direcţia de nord şi din cea din nord-est, viteza medie a cărora e de 4-5 m/s. Iarna sunt zile geroase şi perioade de acalmie. Primăvara începe la Chişinău în medie de la 1 martie. Din aprilie începe o creştere intensivă a temperaturii. În mai influenţa ei ajunge la 15,8şC. Primăvara durează în oraş în medie 70 de zile, considerîndu-se că se termină în prima decadă a lunii mai. La mijlocul lui mai începe vara, deşi în anumiţi ani ea poate începe mai devreme sau mai tîrziu. Temperatura medie în iulie – e cea mai călduroasă lună – este de 21,5şC, în anumite perioade atingînd 25ş, 30ş şi 35ş. Aceste limite sunt caracteristice mai ales pentru perioada iunie-august. Temperatura de 25şC şi mai sus se menţine timp de 15, 20, 22 zile, iar de 30şC şi mai mult - timp de 4, 6, 7 zile (vezi tabelul № 2).
Tabelul nr. 2
Temperaturile multianuală şi extremală a aerului, şC

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles