Ciocoii vechi si noi - comentariu

Trimis la data: 2004-08-17 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 22
Autor: Andreea D. Dimensiune: 11kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Ciocoii vechi si noi, cu caracter realist dominant, constituie un pas important spre iesirea din sfera imitatiei.
Romanul continua si dezvolta critica din “Nenorocirile unui slujnicar” , fara a se indeparta de procedeele romantice.
N. Filimon isi propune sa contureze artistic o anumita categorie sociala, caracteristica secolului al XIX-lea, tipul ciocoiului, definit in ‘Dedicatie’ si ‘Prolog’.

Ciocoii vechi si noi

de Nicolae Filimon

Ciocoii vechi si noi, cu caracter realist dominant, constituie un pas
important spre iesirea din sfera imitatiei.

Romanul continua si dezvolta critica din "Nenorocirile unui slujnicar"
, fara a se indeparta de procedeele romantice.

N. Filimon isi propune sa contureze artistic o anumita categorie
sociala, caracteristica secolului al XIX-lea, tipul ciocoiului,
definit in `Dedicatie' si `Prolog'.

COMPOZITIA: Romanul este alcatuit din treizeci si doua de capitole cu
titluri sugestive car contureaza portretul moral al ciocoiului.

Scriitorul isi propune sa urmareasca ciocoiul "in deosebitele faze
prin care el a trecut, de la ciocoiul cu anteriu si cu calamari la
brau al timpilor fanariotici, pana la ciocoiul cu frac si cu manusi
albe din zilele noastre."

Prin romanul "Ciocoii vechi si noi", Filimon realizeaza doar ciocoiul
din prima faza, al "timpilor fanariotici", pe fundalul Bucurestiului
aflat la finele epocii feudale si de avant a burgeziei. Este un roman
citadin, intaiul nostru "romant original", o cronica a moravurilor din
vremea lui Caragea si pana la Grigore Ghica.

Conflictul romanului este prefigurat chiar in "Dedicatie": "Voua, dar,
straluciti luceferi ai vicielor, care ati mancat starea stapanilor
nostri si v-ati ridicat pe ruinele acelora ca nu v-au lasat sa muriti
in mizerie".

Fresca a epocii - sfarsitul domniilor fanariote si inceputul domniilor
pamantene; N. Filimon prezinta o varietale neobisnuita de aspecte ale
vietii bucurestene la inceputul secolului trecut, cu toate
mecanismele:

* Strabatem vechea topografie a capitalei, inaintea focului de la
1847, intre ulita Coltii si Sfantul Gheorghe cel Nou; descrierea
mahalalelor, mahalaua Otetarilor; Biserica Alba de pe Podul
Mogosoaiei, cladiri si interioare, imprejurimi. Filimon este un
adevarat pictor al tuturor claselor sociale. Aflam astfel modul de
viata, moravurile protipendadei de altadata; ceremonialul
caftanarii in ranguri boieresti; petrecerile locuitorilor din
clasa de mijloc in gradinile de vara , petrecerea la iarba verde,
hora stramoseasca si dansurile vesele; plimbarea boierilor in
calesti si butci pe podul Mogosoaiei si al Targului de Afara,
petrecerile imbelsugate si luxoase, amestec de viata orientala si
apuseana, viata taranilor, aspecte culturale ale vremii, toate
grupate in capitole speciale. Descrierea cladirilor si a
imprejurimilor, a unui cartier sau a unei uliti, imbracamintea
personajelor reconstituie epoca si individualizeaza personajele.
Inainte de Ion Ghica, N. Filimon este un neintrecut cronicar al
moravurilor bucurestene.

Desi personajele sunt construite in alb-negru, bune si rele, aceste
forte umane nu intra in conflict, ele avand o existenta paralela. Dinu
Paturica este in antiteza cu Andronache Tuzluc, ciocoi consolidat, in
devenirea sa, ruinandu-si propiul stapan. Scriitorul urmareste
simultan efortul gradual spre parvenire depus cu luciditate de eroul
sau si distrugerea sistematic a postelnicului.

Portetul lui Dinu Paturica se contureaza in cursul naratiunii,
scriitorul urmarind de aproape fisa fiziologica. Tehnica portretistica
este realist-balzaciana. Trasaturile fizionomice dezvaluie aspecte
intime, gesturile, mimica, vestimentatia, interioarele vorbesc despre
starea sociala, nivelul economic si cultural al personajului.

In capitolui I, dedicat lui Dinu Paturica, scriitorul inregistreaza in
amanuntime trasaturile fizice care implica si pe cele morale: "scurt
la statura, cu fata oachesa, ochi negri plini de viclenie, un nas
drept si cu varful cam ridicat in sus, ce indica ambitiunea si mandria
grosolana".

Tinuta vestimentara a lui Dinu Paturica vorbeste de saracia sa,de
conditia lui umila" "imbracat cu anteriu de samalagea rupt in spate"'
"... cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian, care
fusesera odata rosii, dar isi pierdusera culoarea din cauza vechimei".
Ca scriitor ce vrea sa moralizeze, sa indrepte, Filimon previne
cititorul asupra intentiilor personajului: "trasaturile fetei lasau sa
se vaza pana la evidenta ca gandirea ce-l preocupa nu erau decat
planuri ambitioase".

Filimon procedeaza ca un scriitor realist; prin descrierea
imbracamintei el fixeaza epoca si viata sociala a personajului.

Sub aspectul deplorabil al tanarului se ascunde insa o forta puternica
dominata de ambitie, de setea de a se inalta cat mai sus.Fizionomia
desrisa, "nasul drept si cu varful cam ridicat in sus" este pentru
scriitor indiciul al unei trasaturi morale de senta, ce-I defineste
eroul.

Antipatia scriitorului este evidenta.Trei trasaturi sunt precizate de
la inceput: viclenia(ochii), ambitia si mandria grosolana. Portretul
moral se va adanci si imbogati cu alte trasaturi, pe masura ce va urca
treapta cu treapta in drumul sau intre ascensiune si cadere.

Scriitorul urmareste in detaliu evolutia personajului, dezvaluindu-i
trasaturile diabolice. La inceput indeplineste treburi umilitoare: ca
ciubucciu isi freca stapanul pe picioare, il ajuta sa se imbrace, ii
da de spalat, ii aducea dulceata, cafea si ciubuc. Lingusitor cu
celelalte slugi ale boierului fenariot, " se silea sa-ntreaca pe toti
in zel si activitate". Perseverent in atingerea telurilor sale, el
invata tehnica hotiei de la alti servitori, fiind pe rand, de la
ciubucciu, iscoada a boierului, ca sa se asigure de fidelitatea
Duducai, logofat, sluger, pitar, sfetnic de taina al postelnicului,
aliat al cherei Duduca, vataf de curte, sames de hatmanie.

Camera de ciubucciu, a primei slujbe la curtea postelnicului
Andronache, pune in lumina modesta si umila conditie de la care pleaca
Dinu Paturica. In descrierea ei se releva grija scriitorului pentru
amanuntul semnificativ. Dinu Paturuca nu este deloc dezolat de saracia
camerei, ci, dimpotriva, aruncand o privire repede si dispretuitoare,
se simte mobilizat cu toata energia, sigur pe sine.

Construit in scopul demonstrativ de a ilustra o categorie sociala care
ii repugna, deci polemic, personajul, tip al ciocoiului, e fundamental
negativ, de la inceput pana la sfarsit.

El va folosi un evantai larg de mijloace in spolierea stapanului sau:
se va instrui in arta ipocriziei si a intrigii," aceste doua mijloace
ale parvenirii, constient ca-I trebuiesc cartii ca sa-I subtieze
mintea", sa-l invete mijlocul de a se ridica la marire.Dinu Paturica
se dovedeste si un maestru al disimularii, cucerind increderea deplina
a naivilui Tuzluc.

Accentul scriitorului cade insa pe studiul si dezvaluirea fizionomiei
ca expresie a starilor interioare ale personajului.

Utilizarea relatiilor amoroase si a aliantelor in scopul parvenirii
sale constituie o noua etapa in ascensiunea sa, fiindca postelnicul
era deja ruinat. Paturica isi ia aliati pe masura: pe chera Duduca,
tiitoarea postelnicului, stapana pe "arsenalul vicleniilor femeiesti",
iubind "luxul cu deosebire", punand la cale, impreuna, ruinarea
sistematica a postelnicului. Celalalt aliat, camatarul si bogasierul
chir Costea Chiorul, era si el pe masura celorlalti; pentru el, "a
tramite la ocna un nevinovat sau a fura cu paraua de la marfa... era
totuna".

Discursul lui Paturica cand ajunge vataf de curte ilustreaza ca
"tinuta lui era sa manance starea postelnicului, inregistrand toata
averea acestuia sub pretextul stabilirii ordinei". Foloseste orice
mijloc pentru a se imbogati prin ruinarea boierului: scoate functiile
la mezat, vinde postul de ispravnic prin judetul Teleorman, astfel
incat, ajuns vataf, "ospatul slugei intrecea in toate pe al
stapanului",folosind principiul "fa-te om de lumea noua, sa furi
closca de pe oua".

Ruinandu-si stapanul sistematic, Dinu Paturica ajunge posesorul
mosiilor Rasucita, Plansurile si Chinuielile din sud de Buzau, al
viilor din Valea Calugareasca. Paturica este sames al hatmaniei, mare
stolnic, casatorit cu chera Duduca; isi reneaga chiar si parintele.

In timpul miscarii lui Tudor Vladimirescu se angajeaza sa-l tradeze pe
acesta in schimbul ispravniciei a doua judete: Prahova si Sacuieni.

Pentru a stoarce cat mai mult, foloseste cele mai brutale metode pentu
a obtine birurile de la tarani: pentru oierit, ierbarit, tutunarit,
vinarit, si cand satenii nu mai aveau cu ce sa plateasca ii ungea cu
pacura si ii lega de copaci, ca sa-I intepe viespele si tantarii,...
dupa ce-I saracea cu desavarsire, ii inchidea in cosare ca sa nu poata
reclama la stapanire.

Aspiratiile lui Dinu Paturica arata un personaj activ, intrprinzator.
Toata atentia scriitorului se concentreaza asupra lui Dinu ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles