Civilizatia Etruscilor

Trimis la data: 2004-11-17 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 10
Autor: Simion Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Daca in geneza majoritatii civilizatiilor europene antice regasim migratia si stabilrea unor triburi migratoare indo-europene, in cazul infloritoarei civilizatii a etruscilor putem afirma ca este clar o exceptie care confirma regula.

-referat-























ORIGINI

Daca in geneza majoritatii civilizatiilor europene antice regasim migratia si stabilrea unor triburi migratoare indo-europene, in cazul infloritoarei civilizatii a etruscilor putem afirma ca este clar o exceptie care confirma regula. Continuitatea culurilor materiale din Italia centrala in mileniile 2-1 i.e.n., ca si absenta unor vestigii care sa ateste imigratia unor mari grupari de populatie din Orient, a intarit pozitia acelor istorici care inclina sa vada in civilizatia etrusca rezultatul unei evolutii locale, activizata, in urma unor contatcte comerciale si culturale, de catre influente orientale. Originea creatorilor, la inceputul mileniului 1 i.e.n., ai primei mari civilizatii indigene din Peninsula Italica, a ramas viu disputata din antichitate si pana astazi. “Parintele istoriei”, Herodot atribuia tyrrhenilor o provenienta orientala, iar Dionysios din Halicarnas vedea in ei o populatie autohtona. Se poate sa aiba dreptate si unul si celalalt. In esenta, ca pre-latini, etruscii au fost un vechi popor mediteranean care au apartinut aceluiasi vast koiné care a stopat penetratia indo-europeana si ale carui asemanari cu civilizatiile orientale sunt evidente. Cele aproape 10000 de inscriptii etrusce gasite de arheologi au ramas nedescifrate, limba etrusca neputand fi apropriata de nici unul dintre idiomurile antice cunoscue. Este interesant faptul ca, in ciuda diferentelor fundamentale de limba, etruscii si latinii s-au nascut dintr-un fond cultural comun, chiard aca etruscii ar fi, din secolul al VIII-lea pana in secolul al VI-lea, mostenitorii cei mai directi si mai straluciti ai acestui fond.

ORASE-STAT

Malul drept al Tibrului era cunoscut sub denumirea de Ripa Etrusca. Acesta a fost nucleul unui popor a carui influenta asupra Romei a fost decisiva, un popor de o profunda originalitate. In aceasta regiune s-au dezvoltat orasele-stat etrusce. Coordonatele geografice mai exacte plaseaza orsasele-stat la Nord de fluviul Arno, la Est si Sud de Tibru si la Vest De Marea Mediterana. Aceste tinuturi au primit din antichitate numele de Etruria, care desemna generic tinuturile locuite de etrusci. Aceste cetati erau grupate intr-o liga avand un sanctuar comun langa Volsinii « Liga celor 12 orase etrusce ». Relieful muntos al Etruriei, dificultatea comunicatiilor, interesele economice si politice divergente ale fiecarui oras-stat au impiedicat realizarea unitatii politice a lumii etrusce si constituirea unui stat.
Stim doar ca cele douasprezece cetati din Liga se reunesc anual incepand cu secolul al VI-lea, la Fanum Voltumnae, in apropiere de Volsinium.
In ciuda acestor neintelegeri de ordin politic si economic, etruscii au dezvoltat o cultura puternica si au pus la punct tehnici de drenare si de secare a zonelor mlastinoase ; de asemenea au realizat si canale de irigatii. Astfel, etruscii au contribuit la progresul intregii agriculturi italice. Bogatele zacaminte de arama si fier au permis dezvoltarea unei infloritoare industrii a bronzului si fierului, cea mai avansata din epoca. Spre Nord, produsele etrusce au depasit Alpii, patrunzand in Europa Centrala si in Gallia, iar navele tireniene le transportau din insulele grecesti pana la Cartagina.
In secolul VI i.e.n. etruscii isi extind autoritatea spre Nord, traversand munti Apenini, in campia Padului, unde au fondat orase infloritoare precum: Felsina (astazi Bologna), Melpum (Milano), Ravenna, Parma, Modena s.a., care s-au grupat intr-o liga condusa de Mantua. Fenomene similare caracterizeaza inaintarea etruscilor spre Sud. Izvoarele antice mentioneaza in Campania constituirea unei Ligi a 12 orase etrusce (Nola, Nuceria, Pompeii, Herculaneum) in frunte cu Capua. Expansiunea spre Sud declanseaza conflictul cu limea greaca, etruscii apeland in aceasta confruntare la alianta cartagineza. La Alalia (Aléria, Corsica), in jurul anului 540 i.e.n., in urma unei batalii navale, aliatii etrusci si cartaginezi stavilesc expansiunea colonistilor geric in Corsica si Sardinia. Inaintarea etruscilor spre Sudul Italiei este oprita de greci prin batalia de la Cumae (524 i.e.n.) si prin cea navala din fata aceluiasi oras elen, jumatate de secol mai tarziu, cand Hieron I, tiranl Siracuzei, nimiceste flota tireniana (474 i.e.n.).

DECLINUL

In secolul 4 i.e.n. celtii invadeaza N Peninsulei Italice; astfel, orasele etrusce de la Nord de Apenini sunt pierdute, intreaga regiune celtizata primind numele de Gallia Cisalpina. Dupa cucerirea orasului Veii de catre Roma in anul 396 i.e.n., intarirea puterii romane are loc in paralel cu declinul autoritatii oraselor etrusce. Coalitia etruscilor, a samnitilor, umbrilor si galilor este infranta in marea batalie e la Sentium de catre Roma, in anul 295 i.e.n.. Rand pe rand, sunt supuse de Cetatea Eterna, in urmatoarele decenii, restul oraselor etrusce libere. Sub stapanirea romana cetatile etrusce cunosc un lent, dar inexorabil declin, sfarsind prin completa asimilare.
Influenta etruscilor asupra culturii romane a fost, deci, esentiala in aparitia si dezvoltarea viitoarei cetati care va stapani Italia si tot bazinul Mediteranei. Desi au fost asimilati de catre romani si cultura or a disparut treptat, ea a contiuat sa existe, sub vesmant roman. Regii etrusci de la Roma au lasat urme incontestabile ale maretiei si ingenuozitatii acestui popor care, in ciuda unei imense dezvoltari tehnice si culturale, nu avut puterea militara sa respinga Cetatea Eterna.






BIBLIOGRAFIE SELECTIVA :





Horia C. Matei – « Mic dctionar al lumii antice », editura Albatros, Bucuresti, 1986
Marcel Bordet – « Istoria Romei antice », editura Lider, Bucuresti, 2000



Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles