Civilizatia araba

Trimis la data: 2002-08-10 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 26 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Aurora mihai Dimensiune: 84kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Denumirea continentului este foarte veche. Numele lui este derivat probabil din asirianul asu care inseamna « rasarit », iar el a fost folosit la inceput de vechii greci pentru a desemna regiunea aflata la est de tara lor.Dupa unele aprecieri, acest nume l-a primit initial campia din jurul Efesului, dar a fost extinsa in Anatolia de astazi si apoi a primit denumirea intregului continent

Civilizatia Araba dupa 1945 -Ideologie si extremism-cultura si civilizatie islamica
Ι Asia -leagan al civilizatiei arabe.
1. Etimologia
Denumirea continentului este foarte veche. Numele lui este derivat probabil din asirianul asu care inseamna « rasarit », iar el a fost folosit la inceput de vechii greci pentru a desemna regiunea aflata la est de tara lor.Dupa unele aprecieri, acest nume l-a primit initial campia din jurul Efesului, dar a fost extinsa in Anatolia de astazi si apoi a primit denumirea intregului continent

2. Pozitia geografica.
Din punctul de vedere al pozitiei geografice, Asia este asezata aproape in intregime in emisfera nordica, patrunzand insa prin arhipelagul indonezian dincolo de Ecuator pana la 1°16´ latitudine sudica in insula Roti, iar latitudinea nordica de 79°14´ in capul Celiuskin din Rusia.

Pe longitudine, Asia este asezata intre 26° longitudine vestica in capul Baba din Anatolia si 169°40´ longitudine estica in capul Dejnev din Peninsula Ciucilor(apartine Rusiei). Distantele dintre punctele extreme sunt de circa 7 800 km de la nord la sud si de circa 10 000 km de la vest la est.

Asia este inconjurata din trei parti de apele oceanului planetar, in nord-vest limita fiind oarecum conventionala pe linia Muntilor Urali, fluviul Ural, Marea Caspica. Muntii Caucaz reprezinta limita care o separa de Europa si cu care formeaza o singura masa de uscat numita Eurasia. Pana in 1869 Asia era legata prin istmul Suez de Africa, dand unitate deplina Lumii Vechi.

In nord, Asia este scaldata de apele marilor componente Oceanului Arctic- marile Kara, Laptev, Siberiei de Est, Ciucilor, in est de apele Oceanului Pacific- marile Bering, Ohotsk, Japoniei, Chinei de Est si Chinei de Sud, in sud-est de marile care fac legatura dintre oceanele Pacific si Indian- marile Timor, Arafura si Banda, iar in sud de Oceanul Indian-prin Marea Arabiei, Golful Persic, Golful Aden si Marea Rosie. In vest, pe o scurta portiune este scaldata de apele marilor Mediterana, Egee, Marmara si Marea Neagra.

3. Relieful.
Asia are un relief in general inalt, avand punctul cel mai inalt de pe Terra in varful Chomolungma-8 848 m din masivul Everest al Muntilor Himalaya, dar si punctul cel mai coborat al scoartei terestre, in zona Marii Moarte, cu -395m sub oceanul planetar. Podisurile sunt unitatea de relief cea mai raspandita(44,6% din suprafata Asiei), muntii detin 29,2%, iar campiile reprezinta 26,2% din intreaga suprafata.

Distributia acestor unitati este legata de evolutia geologica a Asiei. Unitatile de podis si partial cele de campie sunt legate de scuturile(platformele) precambriene care in timp au fost sudate intre ele prin intermediul orogenezelor, din Paleozoic(caledonice si hercinice) si Mezozoic, dar mai ales a celor tertiare, sincrone cu cele alpine din Europa.

In urma acestor ultime miscari orogenice a rezultat unul din cele mai lungi sisteme muntoase de pe Terra, care porneste din sudul Marii Negre si tine pana in arhipelagul indonezian. Orogeneza tertiara a unit platformele precambriene din nord, siberiana si chineza, completate cu formatiuni mai noi(paleozoice si mezozoice), cu cele din sud, platformele araba si indiana(desprinse din vechiul continent Gondwana).

Sistemul muntos de varsta tertiara, cu inaltimile cele mai mari in partea sa centrala(Muntii Himalaya si Karakorum), prezinta trei noduri orografice puternice in care se intalnesc si din care pornesc lanturi muntoase ce cuprind intre ele vechi structuri de platforma, azi podisuri cu dimensiuni considerabile. Astfel, in vestul continentului se afla nodul orografic al Armeniei in care se intalnesc lanturile muntoase ale Muntilor Pontici, Taurus si Antitaurus, ce inchid intre ele Podisul Anatoliei.

Din nodul orografic al Armeniei pornesc spre sud-est pe de o parte Muntii Zagros, continuati de Muntii Makran si Suleiman, iar pe de alta parte Muntii Elburs, continuati de Muntii Kopet Dag si Hindukush. Intre aceste doua lanturi muntoase se afla podisul intins arid al Iranului. Din Pamir se desprind spre sud-est lanturile muntilor Karakorum si Himalaya, iar spre est lanturile muntilor Kun Lun, Altin Tag si Nan San.

Aceste doua impresionante lanturi montane inchid intre ele cel mai mare si cel mai inalt podis de pe Glob- Tibetul. In sud-estul acestui podis apare al treilea nod orografic din care se desprind Muntii Arakan Yoma si Cordiliera Anamitica, care strabat peninsula Indochina si cuprind intre ele, in Thailanda si Laos, o zona de platouri.

In continuare, acest sistem muntos urias pornit de la tarmul marii Negre se desfasoara in arhipelagul indonezian si filipinez. Acest sector, continuat spre nord de muntii din arhipelagul japonez, peninsula Kamceatka si Extremul Orient rus, cuprinde unii din cei mai tineri munti din Asia, si cunoaste o intensa activitate vulcanica si seismica, fiind situat in arealul « Cercului de Foc al Pacificului ».

Podisurile sunt dispuse in interiorul lanturilor montane alpine-Tibet, Iran, Anatolia, Korat etc. In partea centrala a continentului se desfasoara o serie de podisuri, mai mari fiind Podisul Gobi(cca 2 milioane km²) cu aspect depresionar. In sudul continentului se desfasoara Podisul Arabiei in Peninsula Arabia si Podisul Dekkan in Peninsula India(intre Ghatii de Est si de Vest).

Campiile ocupa pozitii periferice in cadrul continentului, cele mai mari fiind in vest si nord-vest-Campia Siberiei de Vest si Campia Turanului. O alta mare campie este Marea Campie a Chinei de Nord, formata pe fluviul Huanghe si Huaihe, continuata spre nord-est cu campia Dunbei.

O a doua forma de campii este cea a campiilor dezvoltate in sudul muntilor tertiari, la contactul acestora cu vechile scuturi(arab si indian). Este vorba de Campia Mesopotamiei, drenata de Tigru si Eufrat, si de Campia Indogangetica, drenata de Indus la vest si de Gange si Brahmaputra la est. Campii de mai mica intindere sunt cele din bazinele tectonice, campiile din Peninsula Indochina cu o mare extensie in zona de varsare a fluviilor Mekong, Menam si Salween.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles