Civilizatia greaca

Trimis la data: 2004-12-09 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 5178
Autor: Adina Dumitru Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: rtf Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Se incepe de la religie (cu epicul ca arta), prin Hesiod, Homer, Pindar, Sapho. Dualitatea religie-poezie epica (si chiar lirica) este un intreg cu doua fete. Urmeaza artele plasticizatoare (in toate culturile vechi) ajungandu-se pana la marile constructii din Asia Mica sau Partenonul. Din filosofeme (intelepciune) se configureaza filosofia, si mai apoi arta si stiintele: incercarea de a arata evolutia gandirii umane este o incercare asumat simplificatoare; povestea inteleapta este mitologie care, la randul ei, este religie.

Civilizatia greaca
Periodizare:
Epoca arhaica (sec. VIII-VII i.Ch.); perioada mitologica reprezentata de Hesiod si Homer;
Epoca preclasica (sec. VI i.Ch.); secol arhitectonic reprezentat de Eschil – tragedianul arhitectonic.
Epoca clasica (sec. V i.Ch.); secolul sculptural reprezentat de Sofocle – sculpturalul atenian, Pericle, Anaxagoras, Fidias;
Epoca postclasica (sec. IV i.Ch.); secolul pictural reprezentat de Euripide, Praxiteles; secol reprezentat de decadere, dupa moartea lui Sofocle; apar comediile lui Aristofan, picturalizarea sculpturii(Praxiteles)
Epoca elenistica (sec.III-I i.Ch.).
Se cauta succesiunea "primei viori", o orchestratie a formelor culturale. Intrebarea care se pune este: nu exista in cultura un instrument care sa dea tonul?
Se incepe de la religie (cu epicul ca arta), prin Hesiod, Homer, Pindar, Sapho. Dualitatea religie-poezie epica (si chiar lirica) este un intreg cu doua fete. Urmeaza artele plasticizatoare (in toate culturile vechi) ajungandu-se pana la marile constructii din Asia Mica sau Partenonul. Din filosofeme (intelepciune) se configureaza filosofia, si mai apoi arta si stiintele: incercarea de a arata evolutia gandirii umane este o incercare asumat simplificatoare; povestea inteleapta este mitologie care, la randul ei, este religie.
Trecerea de la Uranus, la Chronos, la Zeus este o incercare de apropiere a zeilor de oameni; Pallas Athena si Apollo sunt zei tineri, obladuitori ai artei care infrang alti zei pentru a proteja pe oameni.
Totul evolueaza prin dominante:
Epic, liric, dramatic;
Mitologie, poezie, filosofe, stiinta;
Arhitectura, sculptura, pictura.
Fiind vorba de mai multe straturi, toate aceste elemente se intersecteaza; filosofii scriu in versuri, poetica este imagistica de unde rezulta ca se porneste de la mitologie; dar nevoile filosofiei cer epurarea elementelor fanteziste in beneficiul elementelor logice. Platon este mitologic si incearca sa se indeparteze de mitologie, dar Aristotel va face pasul hotarator.
Daca mitologia poetica este punctul de plecare al intregii culturi se poate spune ca si poezia epica deriva din reprezentarile mitologice si invers (prin povestitori si prin filosofii presocratici).
Eroicul este transferat in sfera umana; marile intreceri sportive (Pindar). Mitologia coboara pe pamant prin elementele de mai sus si prin presocratici.
Stiinta este din ce in ce mai desacralizata, desacralizare care apare si in sculptura si pictura de mai tarziu.
Totusi rautatea si cruzimea zeilor este inca prezenta, iar aheii, asediatorii Troiei (care sunt mai "barbari") cuceresc Troia prin intermediul zeilor; este o foarte complicata reprezentare intre vechi si nou; Ahile care este barbar este infrant de Paris care este cel mai "lunecos" dintre troieni.
"Odiseea" este un moment "mai modern"; este un prim roman initiatic: romanul inteleptirii lui Ulise. Astfel cultura greaca se imparte in: varsta de aur, varsta de argint, varsta de bronz, varsta eroilor si varsta de fier.
La greci apare asa-numitul timp-cascada (Blaga), care e timpul luptei dintre Eros si Thanatos (Moartea). Acesta este timpul vechilor mitologii europene, ca la Platon unde lumea umbrelor este precedata de lumea Ideilor. Umbra este atinsa de imperfectiune si atunci, omul, pentru a scapa de depresie, va incerca sa intrerupta timpul-cascada prin miracol, printr-un salvator cosmic, prin magie. Grecii au inventat ideea de "evolutie involutiva".
In mitologia greaca sunt prefigurate marile conflicte tragice, explorate de tragedia greaca. Zeus este un zeu nou, dar cu un sentiment de invidie fata de oameni si neagreand pe eroul care este de partea oamenilor. Tot timpul se inlantuie la modul viclean opusele. Tragedia generalizeaza aceste uriase rupturi in viata si mentalitatea oamenilor. Grecia reuseste in cele cateva secole descrierea destinelor ("Orestia", "Antigona"); se ajunge la dispute juridice (conflictul dintre logica statalitatii incipiente si moralitatea familiala); prin Antigona, Sofocle pune bazele unei moralitati individuale; hybris-ul este realizat prin opunerea fata de destin ("Oedip").
Apare comedia ca o fata opusa tragediei de unde rezulta degradarea; cand se rade de valorile aratate de Socrate (Aristofan, "Norii") se arata de fapt starea de decadere a civilizatiei grecesti. Iar daca rolul artei comice este de-mascarea se arata ca esenta a ajuns sa fie mai putin valoroasa decat aparenta.
Care este diferenta dintre filosofe si filosofema (structura sapientiala)? Filosoful se orienteaza asupra lui insusi…
Secolul VI este orientat pe orizontala Asia – Mica – Italia – Sicilia, in timp ce secolul V este orientat pe orizontala peninsulei elene. De aici rezulta ca pe orizontala Mediteranei isi pune bazele filosofia.
Exista trei cicluri grecesti ale filosofiei:
Thales, Anaximandru, Anaximenes versus Pitagora;
Heraclit din Efes, Parmenide (centrul filosofiei grecesti);
Empedocle, Anaxagora.
Perioada tarzie (elenistica sau alexandrina) se imparte in doua zone:
in secolul IV, in Grecia si;
in secolele III-I, in Roma antica.
Sculptura se inmoaie spre variante ca si picturale. Praxiteles este asemanat cu Euripide. Precumpanesc zeii si zeitele mai "lunecoase": Afrodita, Hermes. S-a vorbit de un "baroc" al acestei epoci.
Sparta infrange Atena, iar centrul de greutate se muta in Alexandria. Se trece de la "spirit" la "ratiune", la "intelect". Mutatia e favorizata de trecerea de la Academia lui Platon la Lykeon-ul lui Aristotel sau de trecerea de la tragedie la comedie (de la Euripide la Aristofan) – despartire de o lume socotita invechita si demna de a fi supusa batjocurii.
Condamnarea lui Socrate este asociata in ciclul iudeo-crestin cu moartea lui Iisus (similitudini tipologice intre criza ciclului atenian cu criza ciclului iudeu). Perioada tarzie este incercata de o criza in care nu apare nici un spirit inalt. E pregatita trecerea de la o gandire inca asociata cu mitul, sau religia, la o gandire "rationala". Democrit e considerat ca fiind primul atomist, iar centrul atentiei este luat de om. Aristotel teoretizeaza poezia ("Poetica") cu accent analitic si sintetizator.
Alexandria (infiintata de Alexandru Macedon in secolul III i.Chr.) preia rolul de centru fizic si spiritual al Greciei, dar de-a lungul timpului au loc distrugeri succesive ale intregii culturi grecesti de aici. In Alexandria se aflau peste 300.000 de locuitori: greci, iudei, romani, crestini, astfel incat acest oras poate fi considerat un creuzet al lumii antice ce combina elemente grecesti, iudaice si iudeo-crestine. Aici se traduce Septuaginta, Codul Medicinii (Corpus Hipocratus). Are loc specializarea elenistica pe stiinte (care provin din spargerea cadrului aristotelic universal), apar stiinte tehnice, umane (baza geometrica a lui Euclid, geometria lui Arhimede, analitica lui Aristah), Heron pune bazele mecanicii, Ptolemeu pune bazele astronomiei s.a.
Epoca elenistica e extrem de bogata in detalieri, in sinteza partilor (geometrie, aritmetica), dar de asemenea, prin iudaism si crestinism, patrunde si spiritualismul iudeo-crestin. Astfel Alexandria este o metropola cu populatii amalgamate care aduc tragedia, stiintele, dar si o celebra prezenta crestina (sec. II-III d.Chr.: Elemen, Panten, Origen).
Alexandria, mostenitoarea Atenei, intra in impact cu Roma. Daca gandim acest ciclu ca pe unul mediu, cel alexandrino-roman, Grecia isi va lua revansa asupra Romei (Roma va fi infranta cultural de catre Grecia aparent depasita).
Daca in Grecia au existat istorici mitici sau cate un istoric "real", Roma pune in prim plan constiinta istoriografica. Pana la romani nu exista o asemenea abundenta istoriografica (metoda descrierii parcurge drumul de la mit pana la istorii pretins exacte – Cato cel Batran, Titus Livius, Suetoniu, Tacit s.a.). Independent de veridicitate, se ajunge la o stilistica riguroasa. In finalul acestui ciclu, celebrele paralele ale lui Plutarh pun fata in fata oameni latini si greci (Alexandru Macedon – Caesar; Pericles – Fabius Maximus), simtindu-se inrudirea dintre greci si romani.
Limba latina este rationala, maximal precisa, iar expresia ei este jurisprudenta (dreptul roman este de neocolit).
Se ajunge la o dominare a intelectivului. Constructiile romane nu sunt arta, ci mai degraba tehnica bazata pe stiinta. Arhitectura are in vedere coeficientul constructiv ("Tratatul de arhitectura" al lui Vitruviu este de fapt un tratat tehnic); de la spiritul larg grecesc preclasic si clasic se ajunge la o dominare a tehnicii: arhitectura este o arhitectonica bazata pe stiinta. Arhitectonica constructiva este "functionala", tehnica inginereasca fiind superioara celei grecesti.
Aceasta etapa poate fi considerata ca fiind prima victorie civilizatorica si de asemenea civilizatoare. Relativa indistinctie intre constructiile practice si cele artistice este caracteristica acestei expansive ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles