Civilizatia si cultura persana

Trimis la data: 2005-01-22 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 27 Nota: / 10 Downloads: 2466
Autor: Dobre alina Dimensiune: 39kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cuprins între fluviile Tigru şi Indus, Marea Caspică, Golful Persic şi Oceanul Indian, podişul iranian se întinde pe o suprafaţă de trei milioane de kilometri pătraţi. Pe acest teritoriu s-au încrucişat – încă dea cum patru mii de ani – numeroase drumuri comerciale care legau Orientul Apropiat, pe de o parte cu India şi China, pe de altă parte cu ţările din bazinul răsăritean al Mediteranei. În acest spaţiu s-au născut, s-au dezvoltat, s-au înfruntat regate, imperii şi civilizaţii diverse. Istoria Persiei a fost strâns legată – în antichitate şi în perioada de început a Evului Mediu – cu istoria Asiriei şi Babilonului, a Egiptului, Greciei şi Romei, a Bizanţului şi Islamului. Zonă prin excelenţă de contacte între Orient şi Occident, Persia a receptat şi a asimilat, a transmis sau a intermediat experienţa istorică a multor popoare din jur, creând ea însăşi şi difuzând forme culturale şi de civilizaţie originale.

0x08 graphic
0x08 graphic
0x08 graphic
0x08 graphic

Cuprins:

Cuprins:

Cadrul geografic si istoric

Cuprins între fluviile Tigru si Indus, Marea Caspica, Golful Persic si
Oceanul Indian, podisul iranian se întinde pe o suprafata de trei
milioane de kilometri patrati. Pe acest teritoriu s-au încrucisat -
înca dea cum patru mii de ani - numeroase drumuri comerciale care
legau Orientul Apropiat, pe de o parte cu India si China, pe de alta
parte cu tarile din bazinul rasaritean al Mediteranei. În acest spatiu
s-au nascut, s-au dezvoltat, s-au înfruntat regate, imperii si
civilizatii diverse. Istoria Persiei a fost strâns legata - în
antichitate si în perioada de început a Evului Mediu - cu istoria
Asiriei si

Babilonului, a Egiptului, Greciei si Romei, a Bizantului si Islamului.
Zona prin excelenta de contacte între Orient si Occident, Persia a
receptat si a asimilat, a transmis sau a intermediat experienta
istorica a multor popoare din jur, creând ea însasi si difuzând forme
culturale si de civilizatie originale.

Clima podisului iranian era marcata de contraste mari de temperatura.
În linii mari, jumatatea de sud a podisului era favorabila
agriculturii si pomiculturii, în timp ce partea nordica - o imensa
stepa, cu prea putine oaze - avea un teren bun doar pentru pasuni. Pe
lânga fauna actuala, în antichitate mai traiau aici si tigri, ursi si
o specie de lei, mai mici însa si mai putin periculosi decât speciile
de azi. Muntii care înconjoara podisul din aproape toate partile erau
bogati în minereuri de fier si plumb, în diorit si alabastru; desertul
centre - în zacaminte de sulf; iar vaile râurilor - în pietre
semipretioase.

Primele asezari omenesti sunt atestate arheologic pe podisul iranian
chiar din mileniul al V-lea î.e.n. Spre sfârsitul mileniului al IV-lea
î.e.n. s-au înregistrat aici miscari masive de populatii nomade (bine
cunoscute în istoria antica a Orientului Apropiat: elamiti, gutti,
kasiti etc.) care, coborând din regiunile muntoase, îsi îndreptau
turmele spre bogatele câmpii mesopotamiene. Aceste triburi
indo-europene au dat vastei regiuni în care începeau sa migreze numele
Aryanam, "tara arienilor" - ceea ce înseamna "a nobililor"; de unde,
denumirea tarii de Eran sau Iran, denumirea care (sub dominatiile
succesive: araba, mongola si turca) a fost schimbata în Persia.

Organizarea militara si administrativa

Principalii stâlpi ai prestigiului si fortei Imperiului persan au fost
armata si administratia. Tocmai acestea si sunt domeniile - alaturi de
cel al religiei - în care persanii si-au adus contributia lor
originala în istoria civilizatiei si culturii.

Regii mezilor au folosit experienta si organizarea militara a
asirienilor, creând detasamente speciale de lanceri, de arcasi si de
calareti. Cirus I n-avea o armata nationala, ci o armata de mercenari,
recrutata din rândurile popoarelor supuse, armata ale carei
detasamente erau conduse de ofiteri din tarile respectivilor soldati.
Regii persani îsi aveau o garda personala formata din 4 000 de
pedestrasi si calareti, toti din rândurile nobilimii. Singurul corp de
armata permanent îl formau 10 000 de calareti de elita, care purtau
numele de "nemuritori" (în sensul ca numarul lor trebuia sa ramâna
fix, acelasi).

Forta armatei persane consta în cavalerie. Calaretii - recrutati din
rândurile nobilimii - erau înarmati cu o sabie dreapta, buzdugan,
secure si un fel de lasso. Urmau arcasii, calareti care trageau din
fuga calului, - o tactica a carei mare eficienta s-a dovedit în
luptele contra detasamentelor compacte ale legiunilor romane. Urmau
trupele arcasilor care luptau din turnurile de lemn instalate pe
spinarea elefantilor. Masa mare de pedestrasi - tarani prost înarmati
- nu conta prea mult. Detasamentele de cavalerie grea - constituite
din nobili de frunte - erau echipate într-un fel care le asigura o
extraordinara forta de soc. De pe tronul sau, înconjurat de steaguri
si protejat în mijlocul corpului de cavalerie grea, regele în persoana
conducea operatiile militare.

Persanii practicau tactica replierii, retragându-se în fata inamicului
dupa ce ardeau totul în urma lor, sau dupa ce provocau inundatii.
Înainte de începerea unei batalii avea loc ceremonia purificarii
rituale si a invocarii cerului. Pentru a se cunoaste exact pierderile
suferite, fiecare soldat depunea la începutul luptei o sageata într-un
cos; la sfârsitul luptei fiecare îsi lua înapoi sageata; numarul
sagetilor ramase indica numarul celor ucisi.

Daca în materie de stiinta militara persanii nu erau întru nimic
inferiori romanilor, acelasi lucru se poate spune si în ce priveste
organizarea administrativa a tarii.

Darius si-a împartit imperiul în 23 de provincii (numar la care s-au
adaugat apoi alte trei), având în frunte fiecare câte un guvernator,
numit satrap ("îngrijitorul tarii"). Ales de rege dintre membrii
familiei regale sau din cele mai înalte familii nobile, el raspundea
direct în fata regelui. Satrapul raspundea si de perceperea darilor
care erau stabilite de la caz la caz, cu o mare precizie. Raspundea de
recrutarea oamenilor în timp de razboi (când era decretata mobilizarea
totala), precum si de administrarea în provincia sa a justitiei.
Alaturi de satrap - în sarcina caruia deci cadea exclusiv
administratia civila - era plasat guvernatorul militar al provinciei
respective, depinzând direct numai de rege. Pe lânga un înalt
functionar însarcinat cu perceperea darilor, satrapul mai avea alaturi
si un secretar numit de Palat, care avea misiunea de a tine legatura
direct cu casa regala. În sfârsit, pe lânga contactul permanent si
direct cu guvernatorul militar, regele îsi mai avea (pentru a-i
controla pe satrapi si pentru a le verifica obedienta) si un corp
speciali de inspectori, numiti "urechile regelui". Acestia vizitau o
data pe an - sau inopinat, chiar de mai multe ori - satrapiile spre a
controla gestiunea; în caz de nevoie puteau dispune si de forta
armatei. În perioada arsacizilor functia de satrap a devenit în
general ereditara.

Populatia persana propriu-zisa - de aproximativ o jumatate de milion
abia - era scutita de darile mari; în schimb asupra ei grevau
sarcinile administrative si îndatoririle de ordin militar. Pentru a
face fata imenselor cheltuieli (ale armatei, curtii regale, aparatului
birocratic, lucrarilor publice, si altele) statul dispunea de diferite
resurse: veniturile proprietatilor funciare nesfârsite ale casei
regale, monopolul de stat al minelor, taxele vamale, prada de razboi,
taxele si impozitele interne, tributul platit de tarile supuse s.a.
Impozitele erau stabilite - în functie de zona geografica si de
recoltele obtinute - pe genuri de proprietati (pe casa, pe gradina, pe
vite, etc.) Cei lipsiti de proprietati funciare plateau taxe personale
fixe, anuale; dar si taxe extraordinare: cu ocazia nasterii unui
copil, pentru o casatorie, s.a.

Societatea persana. Regalitatea

Organizarea societatii persane a ajuns - în perioada sassanida - la o
ierarhie foarte precisa si rigida.

Întreaga viata si civilizatie persana era structurata în functie de
pozitia proeminenta a aristocratiei. Societatea era împartita în patru
clase, închise; trecerea dintr-o clasa în alta de era - cu extrem de
rare exceptii - imposibila. Aceste clase erau: a preotilor, a
militarilor, a functionarilor si a poporului. În interiorul acestor
clase existau diverse subdiviziuni. De pilda, în clasa functionarilor
erau inclusi si scribii, si astrologii, si poetii de curte; în rândul
poporului intrau nu numai taranii, ci si negustorii si mestesugarii.
În acest sistem nu erau considerati si sclavii de razboi (sclavia
rezultata din vânzarea copiilor sau a debitorului nu exista în
Persia), care n-au avut nici un rol important în viata economica.

Clasa preotilor se bucura nu numai de prestigiul pe care i-l conferea
functia sa spirituala, ci si de o mare influenta în viata sociala si
economica; o influenta cu atât mai mare cu cât ea dispunea de
considerabile proprietati imobiliare si de venituri provenite din
donatii, precum si dintr-un fel de "amenzi religioase" pe care la
aplicau, arbitrar, celor "care pacatuisera". Preotii erau organizati
într-o ierarhie precisa si complexa, conducându-se dupa legile lor
proprii, si deci formând un fel de stat în stat. Prin pozitia sa
sociala si puterea sa economica, prin atitudinea, atributiile si
întreaga sa activitate, clerul - care în epoca ahemenida a devenit
cler al religiei de stat - servea puterea politica centralizata.

...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles