Civilizatie - ocupatiile si organizarea societatii la stramosi

Trimis la data: 2009-05-19 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 6 Nota: / 10 Downloads: 18
Autor: Alina Dimensiune: 142kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Desporeririle arheologice au scos la iveala un bogat inventar agricol. Dacii cultivau cereale, pomi fructiferi si vita de vie.Pamantul era folosit in comun, dar existau si proprietati individuale. De la poetul latin Horatiu stim ca dacii nu cultivau un ogor mai mult de un an. In fiecare an ogorul era lucrat de altii.In timpul expeditiei sale la nordul Dunarii, Alexandru Macedon a intalnit lanuri intinse de grau.a�a Stim ca, in timpul razboiului cu Traian, Decebal a insarcinat pe o parte din nobili cu apararea cetatilor, iar pe altii cu organizarea agriculturii.Scriitorul roman Columella (in lucrarea De re rustica) ii socoteste pe daci printre popoarele experte in lucrarea pamantului.Geograful Strabon povesteste ca dacii s-au supus poruncii regelui Burebista de a taia vita de vie si de a trai fara vin.

2. Prelucrarea metalelor.
Exploatarea zacamintelor de fier incepe pe teritoriul Daciei in secolul al VIII-lea. Metalurgia fierului a fost preluata pe de o parte din Peninsula Balcanica, iar pe de alta parte de la triburile cimerienilor (de la nordul Marii Negre). Din fier dacii lucrau arme si o mare varietate de unelte, care erau superioare celor din bronz.

Metalurgia fierului a contribuit mult la inflorirea civilizatiei dacilor din secolele I i.Hr. - I d.Hr. In Muntii Orastiei au fost descoperite, izolat sau in depozite, sute de unelte de fier.In Muntii Apuseni dacii exploatau aurul si argintul, din care lucrau vase si podoabe. Stim ca dupa razboiul din 105-106 d.Hr., Traian a dus la Roma cantitati foarte mari de aur (165 tone) si argint (331 tone).

3. Ceramica
Ceramica era un mestesug larg respandit. Roata olarului, care a inceput sa fie folosita din secolele V-IV i.Hr., a determinat cresterea numarului si imbunatatirea calitatii vaselor. Dacii lucrau vase mari pentru provizii, oale, opaite, cani cu o toarta, cesti cu toarta suprainaltata, etc. Vasele erau decorate cu linii incizate, brauri in relief, motive pictate (florale, geometrice). Au fost descoperite pe teritoriul Daciei si vase de import, mai ales grecesti, care uneori erau imitate de mesterii daci.


4. Comertul
Primele monede dacice dateaza din secolul al IV-lea d.Hr., monede de argint, imitand pe cele macedoniene sau grecesti. Au fost descoperite mai multe tezaure formate din astfel de monede. La sfarsitul secolului al II-lea monedele de argint sunt inlocuite cu cele de bronz.Bineinteles, alaturi de monedele dacice, pe teritoriul locuit de daci au circulat si alte monede, precum cele grecesti si macedonene, iar din secolul al II-lea si cele romane (denari), care vor circula mult in perioada secolelor I i.Hr.- I d.Hr. la nordul Dunarii.

Circulatia monetara reprezinta o dovada a schimburilor economice dintre comunitatile de daci si dintre acestea si comunitatile vecine. Dacii exportau grane, peste, ceara, miere, sclavi, blanuri, sare, lemne.Intai au fost legaturile comerciale cu coloniile grecesti de la Marea Neagra, incluse pentru o vreme in stapanirea lui Burebista.

Vase, unelte, podoabe grecesti au fost descoperite pe intreg teritoriul locuit de daci. Dacii mai importau vin, untdelemn, tesaturi fine pentru nobili si rege. Dupa caderea Sarmizegetusei, s-au descoperit intr-o pestera hainele si stofele scumpe ale lui Decebal.La sfarsitul secolului al II-lea incep legaturile cu romanii. Acest lucru este de asemenea confirmat de descoperirile arheologice: ceramica fina romana, vase de bronz, arme, podoabe au ajuns in Dacia.

SOCIETATE
5. Familia
Familia reprezinta unitatea de baza a societatii dacice.Barbatul avea puteri depline. Poetul roman Ovidiu ne vorbeste despre supunerea femeii la daci, iar poetul Horatiu, despre fidelitatea femeii, in cazurile contrare, pedepsele fiind foarte aspre.

Femeile, asa cum apar pe Columna lui Traian, sunt inalte, zvelte si frumoase. Barbatii purtau intotdeauna barba. Pe Columna putem vedea barbatii daci intorcandu-se, impreuna cu sotiile lor, la casele pe care
Este posibil ca nobilii si regii sa fi avut mai multe sotii, dar majoritatea poporului era monogama.


6. Obstile satesti
O obste sateasca grupa mai multe familii. Membrii obstii dadeau ascultare unui sfat al batranilor si unui conducator al obstii. Obstea sateasca stapanea un anumit teritoriu: pamanturi arabile, paduri, pasuni - folosite in comun sau individual.

Dacii nu erau un popor nomad; ei porneau la razboi numai cu armata lor, nu si cu femeile, copiii, batranii (cum faceau scitii sau populatiile germanice de pe teritoriul locuit de daci).

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles