Civilizatiile Orientului Apropiat

Trimis la data: 2011-09-14 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 15 Nota: / 10 Downloads: 15
Autor: Sorinel pop Dimensiune: 22kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Analiza structurilor socio-economice ale civilizaţiei mesopotamiene şi egiptene demonstrează că, începând cu mileniul al VIII-lea exista o continuitate în ceea ce priveşte caracterul mixt al sistemului lor economic, care încă de la începuturi prezintă doi factori esenţiali: hidro-agricultura şi creştere animalelor.

1. Unitatea si diversitatea civilizatiilor

Orientului Apropiat

Numeroasele cercetari întreprinse în ultimele decenii în arheologie,
filologie si istorie au contribuit în mod deosebit la întelegerea
organizarii sociale, politice, cât si a sistemelor economice ale lumii
antice.

Analiza structurilor socio-economice ale civilizatiei mesopotamiene si
egiptene demonstreaza ca, începând cu mileniul al VIII-lea exista o
continuitate în ceea ce priveste caracterul mixt al sistemului lor
economic, care înca de la începuturi prezinta doi factori esentiali:
hidro-agricultura si crestere animalelor. Chiar daca este vorba de
mentinerea sistemului de irigatii al Nilului sau al Eufratului,
începând din mileniul al III-lea, cei doi factori amintiti mai sus vor
asigura trecerea de la o societate comunitara la una stratificata.
Sfârsitul acesteia este marca de aparitia fenomenului urban.

Fara îndoiala ca si alti factori vor fi invocati în explicarea
nasterii procesului de urbanizare. Dintre acestia, amintim în primul
rând schimburile la mare distanta. Presiunea demografica va avea drept
consecinta dezvoltarea tehnologica si intensificarea schimburilor,
ceea ce va determina o înflorire deosebita a aglomerarilor de tip
urban si o transformare a organizarii sociale. Inovatiile tehnologice
vor ocupa un loc important în evolutia acestor fenomene diverse:
plugul determina o extensiune a teritoriilor, carul permite
comunicatiile, roata olarului favorizeaza intensificarea schimburilor
ceramice, metalurgia determina realizarea unor unelte mai solide.
Inventarea scrierii va fi strâns legata de dezvoltarea birocratiei si
a organizarii politice.

2. Tipuri de scriere

Scrierea cuneiforma

Prin scriere cuneiforma întelegem desemnarea aspectului exterior al
acesteia, care se prezinta sub forma unei combinatii de semne în forma
de cuie gravate pe tablite de argila. Acest aspect se datoreaza
faptului ca scribul folosea, tinând

strâns în mâna, o bucata de trestie taiata oblic la un capat, cu care
grava tablitele de argila proaspata prin lovituri scurte si rapide.
Tablitele erau apoi puse în cuptoare, capatând astfel o tarie si o
rezistenta care le facea indestructibile. Acesta era însa numai un
procedeu care a servit scrierilor diverse a caror structura interna
difera radical. Distingem astfel scrierile sumero-akkadiene si cele
elamite.

Scrierea sumero-akkadiana a fost denumita astfel, pentru ca ea a fost
folosita mai întâi de sumerieni, iar apoi de akkadieni. Se
generalizeaza progresiv începând cu mileniul al III-lea. Originile
acestei scrieri trebuie cautate probabil în primele pictograme, care
apar pe tablitele perioadei Warka IV, din mileniul al IV-lea. În
evolutia lor spre scriere vor avea loc doua fenomene decisive:

* Unul va modifica grafia semnelor
* Altul va afecta valoarea semnificatiei

Principalele tipuri de scriere sumero-akkadiana vor evolua astfel:

* 2700-2500, perioada care începe la printul sumerian al orasului
Lagas, Ur-Nanse si se termina cu dinastia Agade
* 2500-2350, adica de la Manistusci la Gudea
* 2300 dinastia Ur
* 2100-1800 dinastia Hammurabi
* 1800-1200 dinastia Kassita din Babilon
* 1100-600 preponderenta asiriana
* 600-540 epoca neo-babiloneana

În regiunea Elamului, îsi face aparitia o alta scriere, proto-elamita,
cunoscuta astazi prin sapaturile arheologice de la Susa. Ea va
supravietui doar pâna în 2450 î. Hr., când sub efectul cuceririlor lui
Naramsin, va fi înlocuita de dea sumeriana. Din aceasta din urma va
deriva scrierea elamita. Chiar si hittitii, popoare indo-europene, vor
împrumuta numeroase semne din scrierea sumero-akkadiana, începând cu
secolul al IV-lea î. Hr.

Scrierile hieroglifice

Dintre toate scrierile vechi, ancestrale, cea egipteana ne ofera cel
mai limpede exemplu scriere prin care cuvintele sunt realizate cu
ajutorul unor reprezentari de obiecte. Etimologia greaca a termenului
"hieroglifa" subliniaza aspectul sacru al acestor caractere. Clement
din Alexandria distinge trei tipuri de scrieri egiptene:

* hieroglifica - caractere sacre
* hieratica - scriere folosita de preoti
* epistolografica - scriere pentru redactare scrisorilor, numita
astazi demotica, de care se servea Herodot

Scrierea egipteana, mai exact ideogramele ce desemnau un rege sau un
oras, îsi face aparitia în mileniul IV, deci în perioadele
predinastice. Scrierea egipteana pe deplin constituita nu apare
înainte de mileniul III.

Traditia atribuie inventarea scrierii lui Thot, zeu din Egiptul de
Jos. Astazi, descifrarea textelor ne permite sa precizam evolutia
diferitelor tipuri de scriere. Hieratica, scriere cursiva, se
manifesta odata cu prima dinastie si se prelungeste pâna în secolul al
III-lea d. Hr. Totusi, începând cu secolul al VII-lea, ea va ceda
locul scrierii demotice, care va avea drept rezultat simplificarea
grafiei.

3. Cadrul: Lumea rurala si primele

aglomerari urbane

Mesopotamia

Mesopotamia a oferit multiple zone geografice ce au permis folosirea
resurselor naturale de catre grupuri umane care au locuit în aceeasi
epoca, dar care s-au caracterizat prin moduri de viata diferite.
Pentru anumiti teoreticieni, agricultura

si-ar avea originea aici, întrucât ea s-a nascut dintr-o necesitate.
Aceasta schimbare între modul de subzistenta va determina modificari
în modul de viata, în sensul transformarii salaselor de baza în locuri
permanente. Trecerea de la primele sate la aglomerari urbane are loc
în mileniile VIII-IV.

În perioada mileniului al VI (5500-5000 perioada Eridu) foarte putine
zone au fost locuite. De-abia în faza urmatoare, comunitatile satesti
acopera Mesopotamia sudica si cea centrala. Între 4500 si 3500 (epoca
Ubaid), cresterea numarului de asezari în câmpia aluviala este
spectaculoasa. O schimbare notabila intervine în cursul mileniului al
III-lea: albia Eufratului se diminueaza si odata cu aceasta numeroase
canale dispar , ceea ce va determina ca populatiile private de sursele
de apa sa se concentreze în numar mare si câteva aglomerari, ce vor da
nastere oraselor. Documentele cuneiforme ne dau câteva indicatii
asupra peisajului: Câmpurile de cereale se întind în jurul centrelor
urbane si al asezarilor de mai mica importanta. Orasul este înconjurat
de plantatii si gradini.

Printre marile orase retinem cel numit Eridu, centru cultural
important în epoca Uruk (3500-3100), ilustrat printr-o arhitectura
monumentala. În cursul mileniului al III-lea , asezarea ocupa o
suprafata de 90 km, cuprinzând si orasul Ur cu o întindere de 20 de
ha.

Crestere numarului de aglomerari urbane este considerabila: de la 18
pentru perioada cuprinsa între 3500 si 3400, la 108 pentru cea dintre
3300 si 3100. În cursul mileniului al III-lea, Uruk este o cetate a
carei ziduri delimiteaza o suprafata de mai mult de 400 de ha. Incinta
sa se dezvolta pe mai mult de 9 km. Populatia a putut si evaluata la
circa 40000-50000 de locuitori. Dar aceste modele de urbanizare nu vor
fi atât de impresionante în Mesopotamia centrala ca în Babilonia si
Akkad.

Începând cu mileniul al III-lea, asistam în aceste centre urbane la
separarea si institutionalizarea puterilor politice si a celor
economico-religioase. Pâna atunci. Guvernarea era asigurata de o
ierarhie sacerdotala, care controla principalele resurse strategice.
Aparitia noii puteri centralizate coincide cu o activitate militara
impunatoare, asa cum ne lasa sa presupunem existenta numeroaselor
fortificatii. Exemplele istorice arata ca trecerea de la teocratie la
statul administrativ se realizeaza în cadrul conflictului care opune
cele doua clase dominante: cea sacerdotala si cea militara.

Egiptul

Valea fertila a Nilului, cu o lungime de 1200 km, nu prezinta decât o
portiune cultivabila lata de unul sau doi km. Pe aceasta zona verde se
va desfasura aproape întreaga istorie a Egiptului. Schema trebuie însa
nuantata pentru perioada primelor sate. Pentru stabilirea locuitorilor
au fost alese patru tipuri de "nise ecologice":

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles