Clasicismul

Trimis la data: 2002-12-08 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 16546
Autor: Sergiu 99 Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Clasicismul este un curent literar-artistic ce apare în Franţa în a doua jumătate a secolului al XVI-lea în timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea şi se dezvoltă în perioada dintre secolele XVII-XVIII. Clasicismul pledează pentru valorificarea antichităţii şi este caracterizat, în special, prin respectul pentru antichitate.
Raporteaza o eroare

Termenul “ clasicism” vine de la latinul “clasicus”, ceea ce înseamnă – de prim rang, în care te poţi încrede, demn de urmat. Cuvîntul “clasic” are mai multe accepţii. Se consideră clasice operele literare şi artistice care întrunesc condiţiile perfecţiunii. În acest sens sînt clasici scriitorii şi artiştii a căror operă îşi păstrează valoarea de-a lungul veacurilor.

Astfel, în operele lui Leonardo da Vinci, Iohann Wolfgang Goethe, Victor Hugo, Mihail Eminescu, George Enescu, recunoaştem valori clasice. În altă accepţie “clasic” înseamnă ceea ce aparţine lumii şi culturii antice greco-latine. Clasicismul este, astfel, un curent literar în operele căruia raţiunea are rolul dominant şi care defineşte ansamblul culturii şi literaturii greco-latine prin extensiuni antice. În aşa fel ideea de clasicism se contopeşete cu cea de antichitate.

Este necesar să menţionăm că nu există un element clasic pur şi că în majoritatea cazurilor “Clasicismul” este întrepătruns de “Romantism”.
La origine, “Clasicismul” se bazează numai pe judecata etică şi poate fi definit ca o mişcare artistică şi literară care promovează ideile de armonie şi echilibru a fiinţei umane. Acesta este caracterizat prin afirmarea sensului moral şi estetic al artei, prin conformarea faţă de regulile clasice după modelul antichităţii greco-romane, prin îmbinarea frumosului cu binele şi adevărul, utilului cu plăcutul, prin interesul pentru natura umană şi prin obiectivitatea scriitorului.

În formarea esteticii clasiciste distingem trei perioade importante:
1. Perioada Renaşterii franceze ce cuprinde a II-a jum. a secolului al XVI-lea. Ideea generală a esteticii clasiciste este cea a imitaşiilor antichităţii.
2. Cuprinde perioada dintre anii 1600-1660 şi înlocuieşte imporrtanţa primordială a imitaţiilor cu primatul regulelor.
3. Perioada 1636-1711 şi e remarcată prin apariţa satirelor lui Boileau.

Gruparea ideilor clasiciste şi transformarea lor într-o unitate de norme estetice constituie opera scriitorilor francezi din sec. al XVII-lea : Corneille, Racine, Boileau, Molière, La Fontaine, La Bruyère. Pornind de la imitaţia anticilor, este promovată o artă cu un scop moral, în centrul căreia se află omul raţiunii şi al armoniei universale. Clasicismul reuneşte scriitorii care acceptă unele legi comune, care au ca trăsături generale: claritatea, ordinea şi măsura.

În Franţa principalii reprezentanţi ai clasicismului sînt: Pierre Corneille, Jean Racine, Jean Baptiste Poquelin-Molière, La Fontaine, Jean de la Bruyère, Boileau. În opera “Arta poetică” Nicolas Boileau-Desprèaux sintetizează principiile clasicismului, pornind de la anumite norme generale de creaţie, ilustrate apoi pe genuri şi pe specii literare.

Alături de Jean Racine, Pierre Corneille ilustrează tragedia clasică franceză în mod strălucit, fiind “deschizător de drumuri” în această direcţie. Corneille afirmă că: “Tragedia cere pentru sibiectul ei o acţiune măreaţă, extraordinară, serioas㔺i că “Izvorul trebuie căutat în istorie sau legendă”. Corneille scrie capodopera sa “Cidul”. Cu “Cidul” apare adevăratul stil tragic. Corneille rămîne, astfel, pictorul măreţiei şi nobleţei umane.

Jean Racine este o personalitate marcantă în literatura sec. al XVII-lea. Se afirmă, alături de Pierre Corneille, ca dramaturg format în spiritul riguros al clasicismului. Prin opera lui Racine şi Corneille, tragedia s-a impus ca gen major în clasicismul modern.

Alături de ceilalţi clasici francezi se manifestă şi Jean Baptiste Poquelin-Molière, care îşi desfăşoară activitatea în perioada de triumf absolut al calsicismului. Ideile clasice ale lui Molière se manifestă, îndeosebi, prin respectarea principiului imitării naturii. Natura umană, cu toate aspectele ei, este tema principală a comediilor lui Molière. Dintre cele mai cunoscute comedii putem menţiona: Tartuffe, Avarul, Mizantropul, Don Juan, Femeile savante, Bolnavul închipuit .Universalitatea lui izvorăşte din faptul că a surprins în opera sa aspecte permanent prezente, atît în spaţiu, cît şi-n timp

– slăbiciunile omeneşti. Molière, ca şi Shakespeare şi Balzac, aparţine acelei familii de oameni ai adevărului şi ai lucidităţii care denunţă viciile oamenilor, cu încredere în latura luminoasă a fiinţei umane.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
 
Linkuri utile
Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2012 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2012 Rezultate Bacalaureat 2012 Aici se vor afisa rezultatele examenului de Bacalaureat 2012
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.