Clima

Trimis la data: 2007-03-13 Materia: Geografie Nivel: Gimnaziu Pagini: 19 Nota: / 10 Downloads: 12
Autor: Madalina Radu Dimensiune: 3296kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Variabilitatea climatica a ultimelor decenii a fost cauza esentiala a cresterii cu 0,50C a temperaturii globale din secolul al XX-lea ( Briffa, D.R. si col., 1990; Houghton, R.A.si col., 1990 etc.). Insa inntrebarea oamenilor de stiinta din sistemul climatic si chiar a omului de rand este: cum va arata clima viitorului din cauza emisiilor crescut de gaze de sera ? ( Ed Deevey , 1969), clima actuala fiind destul de diferita de cea din trecut; a fost destul de greu pentru cercetatorii din domeniu sa raspunda la aceasta intrebare.

Proiectul Climate Long-range Investigation, Mapping and Prediction (CLIMAP), initiat in jurul anilor `70, utilizeaza datele calotelor marine pentru a testa teoria astronomica a matematicianului sarb Milutin Milankovitch – 1930( Hays, J.D. si col.- 1976). La inceputul secolului trecut acesta combina cele trei cicluri cu periodicitate diferita, pentru a obtine variatia tadiatiilor solare primate de catre Pamant in ultimii 650.000 de ani.

Deoarece lipseau unele date climatice cuaternare , teoria lui Milankovitch nu a putut fii testata decat dupa initierea programului CLIMAP. Teoria prezenta date mai ales pentru variabilitatea radiatiei solare primate , in functie de latitudine si anotimp, permitand astfel elaborarea de prognoze pentru evolutia viitore a climei.

Acum se pot stabili similitudini cu clima din trecut si se poate prevedea clima care va veni, cu siguranta mai calda, datorita factorului antropic ( cresterea emisiilor de gaze sera ) ( Webb, T., Wigley, T.M.L., 1985). La inceputului Holocentrului , Pamantul ajungea in luna iulie in cel mai apropiat punct fata de Soare ( nu in ianuarie).

Emisfera nodrica primea vara cu 8% mai multe radiatii solre decat acum si cam tot cu cca. 8% mai putina radiatie iarna.
In figura 52 sunt explicate schimbarile radiatiei primate de emisfera nordica datorita variatiilor astronomice, precum si a altor modificari climatice de dupa ultimul maxim glaciar. Aceste variatii sezoniere nu au loc datorita incalzrii provocate de gazelle de sera . Mitchael, J.F.B (1990) a lucrat cu doua modele climatice experimentale de circulatie globala. El nu presupune o dublare a CO2 Considerand parametrii orbitali terestri identici cu cei de acum 9.000 de ani. Autorul ajunge la concluzia ca sunt diferente mari intre temperaturile globale si bilantul hidric.

Nici o paleoclima studiata nu ofera analogii pentru o incalzire de tipul celei asteptate pe viitor, datorita necooncordantei factorilor declansatori ai incalzirii, cum ar fi, de exemplu, variatiile arbitrare si conditiile limita, cum ar fi invelisul de gheata.

COHMAP Members 1988, bazandu-se pe modelele de circulatie generala prezentate , arata schimbarile cilmatice din Atlanticul de Nord (intre ultimul maxim glaciar si present). Autorii au pornit de la trei indicatori principali: variatiile polenului, variatiile nivelelor pe continente si variatia microfosilelor marine din ocean.

Simularile numerice au fost facute pentru fiecare 3.000 de ani, folosindu-se schimbarile conditiilor limita (COHMAP-Members – 1988). Configuratia orbitala actuala a Terrei era similara cu cea de acum 18.000 de ani, datorita prezentei calotei glaciare in America de Nord si Eurasia(Denton, G.H., Hughea, T.J., 1983; Fairbanks, R.G., 1989).

La inceput de secol se sustinea ca clima din desert nu a fost intotdeauna atat de dura cum este acum. Analizele de pollen din centrul Saharei au demonstrate existenta unor plante cu characteristicile celor din savane (Ritchie, J.C., Haynes, C.V., 1987), iar nivelul actual al apelor este marturia ca in trecut bilantul hidric din desert era mai favorabil decat astazi. In unele regiuni extratropicale ( M. Mediterana, Turcia, vestul Iranului, centru si vestul Americii de Nord), analizele polinologice indica un climat mai unscat si unul mai umed (Roberts, N., Wright, H.E., 1993, Webb, T. si col., 1984).

Pentru stabilirea cantitatii de precipitatii care cadea la inceputul Holocenului s-au utilizat metode bazate pe bilantul hidric sau pe combinatia dintre acesta si bilantul energetic. Street, F,A. ( 1980 ) considera ca metoda bazata pe bilantul hidric trebuie sa ia in considerare pierderile prin evaporare. Pentru metoda combinata cu bilantul energetic, Kutzbach, J.E. (1980) ia in considerare unele proprietati ale suprafetei, cum ar fi albedoul si palevegetatia, datele indicand o crestere a mediei anuale a precipitatiilor in Sahara acum 9.000 de ani cu cca. 250mm.

Studiile facute pentru zona musonica a Oceanului Indian (COHMAP) confirma faptul ca climatul umed din Holocenul inferior s-ar fi datorat deplasarii spre nod a musonilor, fapt confirmat si de umezeala inregistrata in regiunea de atunci a tropicelor. Modificarea regimului precipitatiilor s-a datorat repartitiei teperaturii pe anotimpuri, existand legatura intre cantitatea mai mare de precipitatii in regiunea tropicului de nord si temperature in crestere din continentu nordic, cauza fiind radiatia solara receptata in fiecare anotimp.

Studiile privind depunerile atmosferice de praf si gaze de sera aduc date amanuntite privind modificarea climei.Modelarea climatica confirma faptul ca racirea temperaturilor de la suprafata marii nu poate fi explicata fara referire la efectele feedback, cum ar fi, cum ar fi variatiile in concentratia gazelor de sera si cea de aerosoli (Manabe, S., Broccoli, A.J., 1985).Calotele glaciare prelevate in apropierea statiei Vostok arata ca continutul de CO2 din acestea este mai redus datorita sporirii fluxului de carbon dinspre atmosfera si intensificarii activitatii marine.

Concentratia metanului din atmosfera a fost afectata de inglobarea si eliberarea de hidranti de metan de sedimentele din adancul oceanului. In cazul acestui gaz, suresele terestre, cum ar fi mlastinile cu papirus, au o productivitate primara mare (Street-Perott, F.A., 1992).

Analizele ultimului maxim glaciar arata un continut de 30% mai micde CO2 si de 45% fata de cantitatile inregistrate in perioada preindustriala. Schimbarile din trecut constituie un ghid pentru schimbarile din viitor, iar reactiile climei la schimbarea continutului de gaze de sera nu sunt simple si nici facil de precizat.

Mecanismul pozitiv a determinat eliberarea rapida de CO2 si CH4, in timp ce un alt mechanism de feedback a implicat topirea calotei glaciare. In acest caz, fluxul de apa rece si dulce rezultata in urma distrugerii calotei din golful Hudson a devenit cauza secetei din Africa, ducand la o scadere abrupta a nivelului multor lacuri (Roberts, N., 1990).

1.1 Schimbari de clima produse recent

Se pune intrebarea daca schimbarile de temperatura si cele ale cantitatii de precipitatii care au loc la nivel global se datoreaza unor fenomene naturale ( cum ar fi variabilitatea activitatii solare ori efectele eruptiilor solare) sau sunt rezultatul cresterii efectului de sera din atmosfera datorita emisiilor de gaze de sera.

Cele doua functii climatice majore inregistrate in ultimii 1.000 de ani, dupa Wiliams, L.D., Wigley, T.M.L , ( 1983) sunt: optimul climatic medieval din jurul anului 1200 si Mica glaciatiune care a afectat perioada dintre secolul al XVI-lea si al XIX-lea. La acestea se poate adaugao a treia: incalzirea din secolul XX-lea. Optimul climatic medieval, care a durat in Europa intre 1000 si 1300, are o valoare climatica complexa, care presupune o incalzire substantiala de-a lungul secolului al XI-lea si al XII-lea si o perioada de racire intre anii 1000 si 1150.

A doua este mica glaciatiune medievala. Acesta tine de la anul 1600 la 1900, caracterizandu-se printr-un declin al radiatiei solare cu cca 6W/m2 (o reducere a radiatiei nete la partea superioara a troposferei cu 1W/m2).In aceasta perioada radiatia neta a fost mai redua decat cea estimata in urma cresterii emisiilor de gaze de sera. Dupa Wigley, T.M.L., Kelly, P.M., 1990, prima crestere are loc intre 1765-1990 si este cu 2,2W/m2, iar in perioada 1990-2030, datorita efectului de sera cresterea ar putea fi cu inca 3 W/m2 .

A treia fluctuatie cuprinde variatiile climatice recente la nivel global, deci incalzirea din secolul al XX-lea. Reconstituirea climei din ultimul mileniu a avut la baza analiza variatiei climatice din regiunile tropicale, urmarindu-se evolutia precipitatiilor si variabilitatea multianual-sezoniera a temperaturii, in funtie de interventia umana.

Cele mai inseminate rezultate legate de temperatura si de precipitatiile globale au fost prezentate la inceputul secolului al XIX-lea la Congresul Meteorologiei de la Viena (1873), acesta devenind punctual de pornire pentru multe tari in dezvoltarea retelelor proprii de meteorologie. Incepand cu sec. al XX-lea (deceniul al 6-lea), este posibila o estimare globala reala a climei prin corelarea masuratorilor effectuate de sateliti cu cele effectuate la suprafata terestra, prin estimari reale ale precipitatiilor lunare(Rudlf,B. si col.1991).

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles