Codrut - poveste

Trimis la data: 2007-02-23 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 254
Autor: Laura Iosif Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Intamplarea s-a petrecut pe vremuri, de demult, cand stramosii nostri dacii erau atacati de romani, ducand cu acestia lupte grele. Dacii isi aparau glia si vatra strabuna, romanii ravneau la bogatiile Daciei, despre care se dusese vestea-n lumea intreaga. Pe vremea aceea, pe malul batranului fluviu Danubiu, Istru, cum se numea pe vremuri, era un sat nu prea mare, asezat nu departe de fluviu, pe locul numit Caunita. Satul era format din cateva zeci de case din lemn acoperite cu stuf si paie.

Romanii se oprisera speriati. Prizonierul dac se trase de sub trupul romanului si incerca, ferit, sa se apropie de locul unde era Codrut.
Sagetile lui Codrut nu-si greseau tinta, fiecare sageata trasa dobora cate un ostas roman, dar cele romane ca niste bondari indraciti, zburdand, se izbeau de stanci si se duceau aiurea.

O sageata romana patrunse adanc in spatele prizonierului dac, ce se prabusi cu un geamat surd, scormonind cu mana putin tarana, iar apoi, ducandu-si-o la piept, cu ochii deschisi privind cerul albastru, isi dadu sfarsitul. Se ducea linistit la Zalmolxe, zeul dacilor.

Codrut il recunoscu pe varul sau din Vizuini, care probabil a condus-o pe Cetina spre casa la inapoiere.
O ura apriga clocotea in el.

“ Vor plati cu viata moartea varului meu”, isi zise Codrut si, cu o iuteala rar intalnita, sagetile sale culcau la pamant pe cei ce inaintau. Trase si ultimele sageti fara gres, apoi sabia lui temuta, “sica dacica” se ridica deasupra capului, in asteptare.
Romanii inaintau cu mare precautie, tinandu-si scuturile in fata.Ajunsera la baricada, cand sabia flacaului cazu ca un traznet peste teasta ostasului roman, despincand-o.

Un ordin scurt ii facu sa se opreasca pe loc. Cativa ostasi romani incercara sa urce pe stancile ascutite ale defilelului, cu scop vadit sa cada in spatele aparatorilor daci, caci ei credeau ca acolo sunt o multime de luptatori.

Muchiile ascutite ale stancilor le raneau adanc mainile, dar ordinal comandantului era ordin si trebuia indeplinit. Incet, incet se catarau, ajutandu-se unii pe altii.Astfel ajunsera pe prima stanca si incepura sa urce pe cea de-a doua, cand, deodata, ostasul din fata scoase un tipat si, tinandu-se cu o mana de gat, prinse o vietate mica, roscata, ce-si infipsese coltul aducator de moarte in gat.

Era o vipera cu corn in frunte, una dintre cele mai otravitoare reptile de la noi. Reptila fu aruncata-n jos, dar, odata cu ea, aluneca si corpul ostasului, pravalindu-i in cadere si pe ceilalti in gol, ca o avalansa de corpuri, peste ostasii de jos, inmarmuriti de groaza.

Comandantul isi dadu seama de situatia grea, inspaimantatoare in care se gaseau si ordona atacul, care porni din nou.
Romanii se apropiau de Codrut. In frunte era comandantul care inainta, cand, cu o lovitura fulgeratoare, Codrut ii zbura acestuia capul, ce se rostogoli peste bolovanii baricadei.

Pe rand cadeau romanii sub loviturile necrutatoare ale viteazului Codrut. Trupurile lor se ridicara la inaltimea baricadei, dar ceilalti, trecand peste ele, incercau sa inainteze. Randurile romanilor se rareau vazand cu ochii, dar ei veneau, veneau mereu altii, parca ieseau din pamant, iar puterile lui Codrut scadeau si ele.

Spada se izbea in navalitori, culcandu-i la pamant, dar loviturile erau tot mai rare. Mainile aproape ca nu le mai simtea. Respiratia ii era suieratoare, gura-i era uscata, iar un firicel de sange se prelingea subtire din coltul stang al gurii.

“ Ah! De-as mai rezista putin, sa-mi vina ajutoarele”, isi zise Codrut si privi spre drumul pe unde venise, dar nimic!
Romanii parca ghicisera ca apararea dacilor era slabita si atacau cu inversunare, cand, deodata, pe drumeag aparura, pe caii lor marunti, ajutoarele trimise de Scorus, razboinicul ce avea inaltat stindardul dacic cu cap de lup si corp de dragon.
Ca soimii zburau de iute dacii, scotand chiote de lupta.

In fruntea lor venea Patrut, cel mai bun prieten a lui Codrut, aplecat pe gatul calului, cu sabia scoasa.
Vazandu-l pe Codrut ca era sleit de puteri si ca abia se mai putea tine pe picioare, striga de rasuna defileul Sparturilor:
- Nu te lasa, Codrut, caci am ajuns si noi!

Cu latul sabiei lovea crupa murgului sau, sa sara peste bolovanii ce ii ieseau in cale de parca ar fi fost inaripat.
Romanii vazura multimea dacilor ce se apropiau vertiginos spre ei si care, din fuga cailor, trimisesera o ploaie de sageti asupra lor. Ostasilor batrani, (veterani) care in viata lor participasera la multe razboaie si la multe maceluri pe alte campuri de lupta, incepu sa le fie frica si sa dea inapoi.

Patrut arunca fraul calului care se retrasese din drum, luand-o pea pa paraului ce iesea de sub stanca, oprindu-se la cativa metri de stapanul sau langa o salcie pletoasa. Din cateva sarituri fu langa Codrut si-l sprijini. Un sunet de bucium rasuna-n asfintitul soarelui in spatele romanilor, ca apoi o avalansa de bolovani sa vina la vale de pe inaltimi cu un tunet si zgomot infernal. Erau dacii din Vizurini, care ii atacau pe romani din spate si din coaste. Urlete, tipete, vaiete umpleau vazduhul si trecatorile Sparturilor.

In cateva ore, o parte din romanii navalitori zaceau la pamant, iar restul, ranitii si prizonierii asteptau verdictul, inspaimantati. Si mult sange curse de se inrosi apa molcoma a paraiasului. Un chiot de bucuria biruintei rasuna-n cele doua parti ale trecatorii. Dacii invinsesera in acea batalie! Un steag cu pajura romana statea zdrobit de un bolovan, alaturi de purtatorul sau, un barbat maret si dupa moarte.

Adunara armele invinsilor si le incarcara pe cai. Acelesi lucru il facura si cu prizonierii raniti care gemeau jalnic. Plansetele si gemetele ranitilor faceau sa rasune defileul ca o orga lugubra.

Dupa ce-si luara ramas bun, luptatorii daci plecara fiecare spre satele lor, spre Vizurini si Caunita, unde ii asteptau cu nerabdare si neliniste doar batranii si tarabostele Viezure, caci ceilalti (femei, copii) luasera drumul bejeniei spre muntii intunecati ai Nordului. Curand revenira si ei la casele lor.
Bucuria victoriei se simtea in inima dacilor, in vorbele lor si o incredere in fortele lor li se strecura in vine, ca un foc arzator, catalizator.

Cei doi prieteni, Patrut si Codrut, erau ultimii. Se bucurau de victorie, se bucurau de bucuria celorlati luptatori, dar se gandeau cu ingrijorare ca acesta a fost doar inceputul si ca romanii nu vor uita infrangerea suferita si vor veni iarasi cu forte si mai mari.

- Va trebui sa ne pregatim de lupta, Patrut, zise Codrut. Cu armele luate de la
romani ii vom inarma pe toti barbatii care pot sa lupte. Va trebui sa ii instruim cum sa lupte, caci romanii au arme mai bune, iar noi trebuie sa facem la fel ca sa putem face fata atacurilor care vor veni cat de curand din partea lor.

- Ai dreptate, Codrut, si ma gandesc ca n-ar strica sa facem la Ogasul Caunitei
un fort de aparare caci piatra, lemn si pamant avem de ajuns.

Odata intariti in fortul cu zidurile groase, construite din piatra si pamant batatorit, legate prin barne despicate la capat si imbinate intre ele, care nu vor lasa zidurile sa se desfaca si care cu greu pot fi distruse in caz de asediu, ne vom apara mai usor si ii vom tine in loc, caci fortul nostrum va fi un obstacol serios in calea lor, iar noaptea noi putem iesi din fort prin tunele pe care le vom sapa si care vor iesi la suprafata in rapele dealului si in intunecimea noptii ca smoala, sa-i atacam din toate partile, incat romanii prinsi ca intr-un cleste sa fie zdrobiti.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles