Comert international

Trimis la data: 2007-09-28 Materia: Economie Nivel: Facultate Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Adrian Banica Dimensiune: 27kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Comert international
Primul deziderat, cel al eliminării barierelor de orice tip din calea circulaţiei mărfurilor, serviciilor şi factorilor de producţie a fost pe deplin realizat 36 de ani mai târziu, la 1 ianuarie 1993 când a început să funcţioneze Piaţa Unică. Cel de-al doilea obiectiv a fost atins la 1 ianuarie 1999, când ratele de schimb a 11 ţări din cele 15 din cadrul Uniunii Europene au fost fixate irevocabil faţă de noua monedă – Euro.

Comert international
]Statisticile indică evoluţia comerţului în cadrul Uniunii Europene, însă nu prezintă natura acestor schimburi, structura lor şi mai ales cauza lor. Ţările cele mai dezvoltate ale Uniunii au structural o compoziţie foarte diversă de cea a ţărilor mai puţin dezvoltate. Urmărirea valorică a schimburilor între ţări, aşa cum e ea prezentată în statistici, nu permite sesizarea acestor diferenţe.

Comert international
Scopul acestei lucrări este cercetarea naturii şi cauzelor acestor schimburi. Pentru a putea fi înţelese, lucrarea va aborda cercetarea lor din dublă ipostază – teoretică şi empirică. Prima parte va avea în vedere cele mai de seamă contribuţii teoretice în analiza comerţului internaţional, tocmai pentru că abordarea teoretică a mecanismului schimburilor intracomunitare presupune cunoaşterea cercetărilor pe plan teoretic, fiind o îmbinare a diverselor teorii emise. În acest sens, vor fi prezentate teoriile clasice ale lui Ricardo – Torrens şi Hecksher – Ohlin, ca şi cele moderne – teoria economiilor de scară, cea a ciclului produsului şi nu în cele din urmă, teoria concurenţei monopolistice. Partea a doua va trata comerţul intracomunitar, natura sa, schimburile inter şi intra-ramuri, metodologia de măsurare a acestor schimburi, precum şi explicaţia teoretică a acestor schimburi.

Comert international
Lucrarea doreşte să îmbine planul teoretic cu cel practic. Teoriile prezentate vor fi urmărite nu doar din punct de vedere teoretic, ci şi empiric, pentru a se vedea în ce măsură ele sunt viabile, în ce măsură ele explică evoluţia reală a comerţului internaţional şi mai ales intracomunitar.

TEORIILE COMERŢULUI INTERNAŢIONAL.
Comert international
În prezentarea modelelor teoretice ce urmează vor fi făcute anumite ipoteze care vor condiţiona validitatea legităţilor pe care le generează. Multe din aceste ipoteze vor părea nerealiste iar altele foarte greu de îndeplinit. Pentru eliminarea sau atenuarea acestor condiţionări nerealiste au fost elaborate multe alte modele plecând de la cele de bază. Scopul acestei prime părţi a lucrării nu este de cel de a cerceta aceste “extensii” teoretice, ci acela de a urmări doar modelele de bază în caracteristicile lor cele mai relevante pentru studiul de faţă.

Comert international
Preţul pe piaţa mondială este o caracteristică esenţială şi intrinsecă a fiecărui model. Nivelul său mondial comparativ cu cel intern pentru un acelaşi bun este esenţial pentru a stabili poziţia de importator sau exportator a ţării respective sau luarea de măsuri de politică comercială. Fig. 1 prezintă modul de formare a preşului pe piaţa mondială, presupunând că există numai două ţări A şi B care comercializează în mod liber, fără a fi împiedicate de orice bariere tarifare sau netarifare. În fiecare industrie preţul bunului x e determinat de intersecţia curbei cererii cu cea a ofertei.

Comert international
Presupunem că în situaţie autarhică (nu există schimburi externe), preţul bunului x este mai mare în ţara A decât în ţara B (PA > P¬B). Diferenţa între curba ofertei ţării A, SA şi cea a cererii DA formează curba mondială a cererii Dx, iar excedentul ofertei SB peste cererea DB formează curba mondială a ofertei Sx. Intersecţia celor două curbe are loc în punctul E, la preţul Pw, între PA şi PB. În acest punct cantitatea vândută este egală cu cea cumpărată şi egală cu excedentul cererii interne faţă de ofertă în ţara A şi cu surplusul ofertei interne peste cererea din ţara B.

Comert international
Determinarea în acest mod a preţului este simplă însă superficială. Modelul prezintă curbele cererii şi ofertei fără a da explicaţii în legătură cu factorii care le determină, pe ce bază sunt construite. În consecinţă este imposibil de previzionat cum se vor deplasa acestea în cazul unor mişcări mai profunde în economiile ţărilor respective. Este rolul teoriilor să explice care sunt determinanţii comerţului internaţional

Comert international
Modelul Ricardo – Torrens. Productivitatea muncii şi avantajul comparativ. Acest model poate fi sintetizat prin următoarea afirmaţie: fiecare ţară se specializează în producţia acelor bunuri pe care le realizează relativ mai avantajos decât celelalte ţări.

Comert international
Ipotezele acestui model sunt:
1. Lumea e redusă la două ţări care produc două bunuri;
2. Costul producerii unui bun într-o ţară e constant indiferent cât de mult creşte sau scade producţia acelui bun;
3. Concurenţa pe piaţă e perfectă, deci nu există profituri, iar preţul bunului este egal cu costul producerii lui;
4. Costul unui bun e determinat de cantitatea de muncă cheltuită pentru a-l produce;
5. Costurile de transport sunt neglijabile.

Comert international
Presupunem că ţările A şi B produc grâu şi vin. Notăm cu ALG şi ALW numărul de ore de muncă necesare pentru a produce un kilogram de grâu şi un litru de vin. În continuare notăm cu QG, respectiv QW, producţiile de grâu, respectiv vin. De asemenea, presupunem că în economie este o ofertă iniţială de L ore-om. Limitele producţiei sunt date deci de inegalitatea ALG*QG + ALW*QW L. Atunci costul de oportunitate al unui kg de grâu este egal cu numărul de litri de vin la care ar trebui să se renunţe pentru a se putea produce un kg suplimentar de grâu. Un kg de grâu necesită ALG ore-om, deci într-o oră de muncă se puteau produce 1/ ALW litri de vin. Aşadar costul de oportunitate al grâului faţă de vin este ALG/ALW indiferent de producţie(condiţia 2).*

Presupunem că PW este preţul unui litru de vin şi PG cel al unui kg de grâu în ţara A. întrucât munca este singurul factor de producţie iar preţul este egal cu costul (condiţiile 3 şi 4). Preţul vinului este egal cu PW = ALW*W, iar cel al grâului este PG = ALG*W, unde W reprezintă salariul mediu orar în ţara A.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles