Componentele unui computer

Ultimele doua butoane nu sunt întîlnite la toate carcasele , la carcasele ATX butonul de reset nu mai este prezent în unele cazuri , restartarea revenind în sarcina sitemului de operare şi a Bios-ului ; în schimb , butonul de schimbare a frecventei a dispărut complet de pe carcasele noi , rolul sau fiind activ în cazul procesoarelor din familia i286 , i386 , i486 . Avea rolul de a înjumătăţi frecvenţa de tact a procesorului sau dimpotrivă de a o mări ; astfel frecvenţa putea fi setată la 66 sau 33Mhz , etc .

Înainte de a începe prezentarea detaliata subliniez că pentru buna funcţionare a unui calculator nu este responsabilă o singură componentă ; fiecare componentă participă activ sau pasiv la realizarea unei funcţionalităţi satisfăcătoare .

Procesorul
Componenta ce are rolul de a dirija celelalte dispozitive , de a împărţi sarcini fiecăreia , de a coordona şi verifica executia sarcinilor primite . Un calculator nu poate funcţiona fără procesor . Deloc . Procesoarele au avut evolutie rapidă de la 8088,8086…80486 , producţia fiind asigrata în principal de firma Intel , printre primii producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati . Alte firme producatoare sunt AMD , Cyrix , ITD . Procesoarele produse de AMD şi Cyrix sunt mai ieftine decât cele produse de Intel şi au o arhitectura compatibilă cu cele produse de Intel , însă se dezvoltă separat .

Procesorul i386 a fost primul processor care a inclus 6 faze de execuţie paralelă , la procesorul 80486 s-a dezvoltat mai mult paralelismul execuţiei prin expandarea unităţilor de decodificare a instrucţiunii şi de executie într-o banda de asmblare (pieline) cu cinci nivele , astfel ajungându-se la 11 faze paralele . În plus , procesorul 486 are un cache intern de date şi instrucţiuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mări procentul instrucţiunilor ce pot fi executate la viteza de o instrucţiune pe impuls de tact . La acest processor a fost pentru prima dată integrată unitatea de calcul în virgulă flotantă (coprocesorul) în acelasi cip cu CPU-ul .

Amd a lansat în aceeaşi perioadă procesorul 486 DX5 cu frecvenţe pînă la 133 , fără prea mult success . Surprinzător , dupa 486 nu a urmat 586 , decât pentru Cyrix şi AMD . Intel a decis să schimbe formatul numelui trecând la Pentium . Procesorul Pentium a adăugat o a doua bandă de asamblare pentru a obţine performanţe superioare (cele doua benzi de asmblare (U,V) pot executa două instrucţiuni pe un impuls de tact); memoria cache s-a dublat , existând un cache de 8 Ko pentru cod şi unul similar pentru date . Pentru îmbunătăţirea execuţiei ramificaţiilor din programe s-a implementat conceptul de predicţie a salturilor, introducându-se un tabel pentru memorarea adreselor cele mai probabile la care se fac salturile . Registrele principale au rămas pe 32 de biti , căile interne fiind pe 128 sau 256 de biţi , magistrala de date externă – 64 biţi . Procesorul Pentium are integrat un controller de întreruperi avansat (APIC) folosit în sistemele multiprocessor .

Amd a lansat într-o perioadă intermediară procesorul 586 , apoi K5 . dupa 586 pentru Cyrix urmând 6x86 . Amd şi Cyrix au rămas multă vreme într-un con de umbră al lui Intel , mai ales că procesoarele intel Pentium (lansate la frecvente de 75Mhz) s-au dezvoltat rapid , de la frecvenţa de 166 Mhz fiind adăugate instructiunile MMX (-un set de 57 noi instrucţiuni , patru tipuri noi de date şi un nou dst de registrii pentru a accelera performanţele aplicaţiilor multimedia şi de comunicaţii ; MMX se bazează pe o arhitectura SIMD (Single Instruction,Multiple Data) , permiţând imbunătăţirea performanţelor aplicaţiilor ce folosesc algoritmi de calcul intensivi asupra unor mari şiruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D) . Dupa Pentium urmează Pentium Pro care are o arhitectura superscalara pe trei cai- poate executa trei instrucţiuni într-un impuls de tact având un cache L2 de 256 Kb strâns legat de CPU printr-o magistrala dedicată pe 64 de biti . . Procesoarele Pentium şi Pentium Pro au fost dezvoltate până la frecvenţe de 233 Mhz , următorul pas fiind Pentium II (este un PentiumPro cu MMX) şi Pentium III .

Revenind la AMD , a lansat procesorul Amd K6 ce avea în plus 32kb cache level 1 faţă de K5 . Urmatorul pas a fost AMD K6-2 , care a dat o replica MMX-ului de la Intel cu un set de instrucţiuni numite !3D NOW ; trebuie amintit că şi procesoarele K6 au înglobat instrucţiuni MMX frecvenţa maximă atinsă fiind de 500Mhz . AMD K6-3 înglobează 256kb level 1 cache ceea cea aduce un spor de viteza substanţial Cyrix a rămas în urmă , unui 6x86 la 200Mhz corespunzându-i un Pentium la 150Mhz , pe când la AMD seria K6 –K62 a fost extrem de reuşită , depăşind pe alocuri procesoarele Intel la frecvente echivalente .