Comportamentul si adaptarile animalelor in mediul lor de viata

Trimis la data: 2002-08-23 Materia: Biologie Nivel: Gimnaziu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 12101
Autor: Vero_girl Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Comportamentul si adaptarile animalelor in mediul lor de viata
Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai calde si mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migratii au loc o data pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai putin frecvent. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte mult din energia si timpul animalului, expunand-ul la pericole, cum ar fi lipsa mancarii sau epuizarea.
Comportamentul si adaptarile animalelor in mediul lor de viata

Comportamentul si adaptarile animalelor in mediul lor de viata
COMPOTRAMENTUL

Intotdeauna oamenii au observat modul in care se manifesta animalele.
Oamenii primitivi depindeau de animalele salbatice pentru hrana si
aveau nevoie sa le cunoasc` miscarile si comportamentul pentru a le
v@na cu succes.. {nelegerea comportamentului animalelor consum` mult
timp, rabdare si cercetari minuIoase. Studiul ]tiinific al
coportamentului animalelor este denumit etologie

A. Migraia
Comportamentul si adaptarile animalelor in mediul lor de viata
Migraia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele
migreaza sau c`l`toresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia
de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai mult` sau
locuri mai calde ]i mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe
migraii au loc o dat` pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar
mai mult sau mai puin frecvent. Cu toate c` migraiile sunt necesare,
acestea consum` foarte mult din energia si timpul animalului,
expunand-ul la pericole, cum ar fi lipsa mancarii sau epuizarea.

Comportamentul si adaptarile animalelor in mediul lor de viata
1. Migraia in mediul terestru {n mediul terestru, [n regiuni precum
savanele aficane ]i tundra arctic`, m@ncarea ]i apa sunt rare mai tot
timpul. Turmele de animale c`l`toresc [n funcie de sezon pentru a
folosi c@t mai bine resursele existente. De exemplu, [n Canada,
caribuul petrece iarna [n p`durile de conifere. {n aprilie, el
migreaz` [n nord spre tundr`(regiunea Arctic` f`r` copaci) pentru
reproducere, unde se hr`neste cu licheni si ierburi. El se [ntoarce [n
p`dure de [ndat` ce iarna arctic` re[ncepe ]i p`m@ntul este acoperit
de o crust` groas` de ghea`. {n timpul migraiei acestora, ei sunt
urmai de lupi. Lupii v@neaz` animalele tinere sau bolnave care nu pot
ine pasul cu restul grupului.

2. Migraia pasarilor. Multe pasari migreaza sezonier. Prim`vara, ele
zboar` din zonele cu ierni mai calde ]i cu cantit`i mari de hran`
[nspre zonele mai reci unde-]i depun ou`le ]i-]i cresc puii. Aceste
regiuni mai reci au hran` [ndestul`toare numai prim`vara ]i vara.
Unele specii migreaz` oricum [n zone cu mai puin` hran`, dar care
ofer` mai mult` protecie [n perioada reproducerii ]i cres]terii
puilor. P`s`rile se [ntorc [n fiecare an [n aceste locuri de
reproducere.

Cea mai lung` distan` este parcurs` de chira polar`. Ea zboara din
locul [n care depune ou`le, din zona arctic` p@n` [n Anctartica ]i
[napoi, [n fiecare an - o c`l`torie dus - [ntors de aproximativ 36000
km. Un alt exemplu sunt pinguinii Adelle care c`l`toresc peste 300 km
pe ghea dur` a m`rii pentru a ajunge la locurile unde se reproduc, pe
continentul Antarctic. Aceea]i pereche de pinguini va reveni la
acela]i cuib [n fiecare an.

3 Migraia [n mediul acvatic. }i [n mediul acvatic exist` multe
vieuitoare care migreaz`. Astfel balenele c`l`toresc din teritoriile
de hr`nire spre cele unde se reproduc si [napoi, [n fiecare an. Din
noiembrie p@n` [n aprilie, balena albastr` ]i balena cu cocoas` se
hr`nesc cu animale mici, numite krill [n regiunile polare. Odat` cu
apropierea iernii ele str`bat oceanul Atlantic, Pacific ]i Indian ca
s` se reproduc` [n apele tropicale calde. Balenele tinere consum` mai
puin` energie pentru a-]i p`stra corpul cald, [n apele tropicale
calde, mai mult dec@t [n cele polare.

Exist` unele animale care migreaz` dintr-un mediu [n altul. Astfel
broa]tele estoase, broa]tele r@ioase, tritonii ]i salamadrele se
reproduc [n ap`, dar i]i petrec aproape tot timpul pe uscat. {n
fiecare an se [ntorc la lacurile ]i r@urile [n care s-au n`scut.

4 Monitorizarea migraiei [n diferite medii . Cercet`torii folosesc
metode variate de urm`rire a mi]c`rilor speciilor migratoare,
[ncluz@nd radarul ]i monitorizarea prin satelii. Cercet`torii pot
recunoa]te anumite p`s`ri prinz@ndu-le ineluri la picioare. Aceasta
ajut` la indentificarea traseului de migraie al speciilor. P`s`rile
mai pot fi monitorizate prin ecrane radar care pot oferi imagini ale
deplas`rilor marilor c@rduri. Animalele mari, cum ar fi ursul polar,
pot fi echipate cu zgard` sau transmi`tor radio, dar numai [n timp ce
se afla sub anestezie.

B. Cooperarea

Cooperarea sau comportamentul cooperativ, este comportamentul [n care
membrii unei specii se adun` [n grupuri pentru activitai ca
v@n`toarea, ap`rarea sau [ngrijirea puilor. Exist` multe denumiri
pentru astfel de grupuri cum ar fi: cirezi, colonii, trupe. Unele sunt
temporare formate cu un anumit scop, iar altele permanente ]i str@ns
unite av@nd structuri clare.

1. Sigurana prin num`r Traiul [n grup ofer` animalelor multe avantaje
- o protecie mai mare fa` de pr`d`tori, ajutor pentru fiecare membru
s` g`seasc` hran` ]i protecie ]i m`rirea ]anselor de supravieuire.

{n r@ndul p`s`rilor, de exemplu, g@]tele negre formeaz` c@rduri mari
iarna ca s` se hr`neasc` [n zonele ml`]tinoase cu cantitai mari de
iarba iparului. Acest lucru are avantajul c` unele se pot hrani [n
timp ce altele supravegheaz` [mprejurimile de du]mani, ]i rezult` c`
fiecare pas`re poate s` petreac` mai mult timp cu hr`nitul dec@t dac`
ar fi fost singur`. Alte pasari cum ar fi corbii de mare, formeaz`
grupuri, colonii, numai [n perioada de [mperechere. Cre]te astfel
]ansa fiec`rui individ de a-]i g`si un partener. Cuiburile sunt
amplasate [n zone protejate ca s` se mic]oreze riscul datorat
prad`torilor. Dac` unul dintre membrii coloniei este [n pericol,
strig`tul acestuia poate alerta tot grupul.

{n mediul acvatic, mii de pe]ti [noat` unul l@ng` altul [n aceea]i
direcie. Ei se gr`besc, [ncetinesc ]i se [ntorc [mpreun`. Tr`ind [n
bancuri uria]e se reduce ]ansa individului de a fi m@ncat .

{n plan terestru, multe animale ierbivore, ca zebra si antilopele,
tr`iesc [n turme mari pentru siguran`. Pr`d`torii nu atac` [n general
tot grupul ci i]i aleg un animal solitar, prea b`tr@n, prea t@n`r sau
bolnav care nu mai poate ine pasul. {ntr-o turm` zebrele stau [n
grupuri mici de familie, conduse [n general de un mascul mare. Acesta
d` un semnal de alarm` dac` grupul este [n primejdie iar animalele
stau [ntotdeauna aproape unele de altele.

2. V@natul cooperativ. Unele specii, cum ar fi leii ]i cimpanzeii,
coopereaz` ca s`-]i opin` prada, v@n@nd [mpreun` ]i [mp`rind hrana.
Leii sunt singurele feline mari care tr`iesc [n grup. Grupurile lor
numite grupuri familiale, sunt alc`tuite din doi sau trei lei ]i
c@teva leoaice ]i puii lor . Leoaicele v@neaz` cel mai mult, lucr@nd
[n echipe ca s` p`c`leasca turmele de antilope ]i zebre, prada lor
favorit`. Odat` aleas` prada, echipa se desparte ]i se apropie din
diferite direcii [ncerc@nd s` separe victima de turm`. Apoi ele fac
un atac combinat sau o ambuscad`. Dac` v@n`toarea reu]e]te prada este
[mp`rit` de grupul familial, masculii av@nd « prima [mbuc`tur` ». Un
animal s`lbatic va asigura unui grup de lei destul` hran` pentru dou`
zile.

3. Societ`i de animale. Multe vieuitoare tr`iesc [n socieat`i.
Printre acestea se numar` cele de babuini, de gorile sau cele de
insecte. Societ`i de gorile ; gorilele sunt animale timide ]i bl@nde.
Ele tr`iesc [n familii de aproximativ 12 animale. Fiecare grup este
condus de un mascul mare cu spatele argintiu. Gorilele i]i petrec
majoritatea timpului pe sol, [n p`duri, hr`nindu-se [n lini]te cu
vegetaie. Gorila cu spatele argintiu este [n general un mascul b`tr@n
care apar` de intru]i ]i [ndep`rteaz` rivalii grupului. Gorilele i]i
petrec mult timp [ngrijindu-se una pe cealalt`, fapt care joac` un rol
esenial [n viaa social` ]i le ajut` s` in` grupul unit. Un pui de
goril` p`streaz` contact continuu cu mama lui p@n` la v@rsta de patru
luni iar mamele sunt foarte protectoare fa` de copiii lor. Femelele
cu pui stau mare parte din timp [n apropierea liderului. El este
tolerant cu gorilele mici ]i va [ngriji puii pentru perioade scurte de
timp.

Majoritatea animalelor stau [n grupul natal cel puin opt ani.
Masculii, [n general, pleac` la maturitate ]i c`l`toresc singuri,
deseori ani de zile, p@n` ce conving femelele s` stea cu ei ]i s`
formeze un nou grup.

C. Asocieri de animale.

Nu numai membrii acelea]i specii tr`iesc [mpreun`. Exist`, de
asemenea, asocieri str@nse [ntre membrii a dou` specii diferite.
Aceste aranjamente pot fi benefice pentru ambele animale din asociere
sau doar pentru unul. {n unele cazuri o specie poate face r`u
celeilalte sau chiar s` o omoare.

1. Simbioza. Simbioza este asocierea a dou` specii ce profit` am@ndou`
de aceasta. Unele animale de exemplu, opin hran` m@nc@nd parazii ]i
insecte de pe altele mai mari. Astfel animalele mari profit` de faptul
c` sunt [ngrijite.

Pe]tii ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles