Comunicare publica si argumentare

Trimis la data: 2006-11-23 Materia: Psihologie Nivel: Facultate Pagini: 26 Nota: / 10 Downloads: 2
Autor: Liviu Dimensiune: 57kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Referat despre Comunicare publica si argumentare
Actul de argumentare implica urmatoarele sensuri majore: totalitatea mijloacelor pe care le folosim în fundamentarea diverselor opinii, cu scopul de a le împartasi si altora; maniera de rezolvare constructiva a diverselor conflicte de opinii; mijloacele specifice folosite în diferite domenii de activitate de catre indivizi si grupuri umane pentru a ajunge sa acceada la cunoastere. O investigare, chiar succinta, asupra argumentarii releva importanta unor conexiuni cu alte domenii: relatia cu teoria comunicarii, relatia cu retorica (teoria elocintei), relatia cu psihologia, relatia cu teoria actiunii eficiente (praxiologia), relatia cu logica întrebarii (erotetica), relatia cu etica s.a. Însa, sub aspect structural, cea mai semnificativa relatie este cu logica, întrucât argumentarea, ca “practica logica” sau “logica în actiune”, este un demers aplicativ integrat imperativelor rationalitatii.

Referat despre Comunicare publica si argumentare
Ce investigheaza logica? Rationamentul în sine (inferenta în terminologia moderna), ca expresie a rationalitatii pure. Ce investigheaza argumentarea? Tot rationamentul, însa aflat în conditii concrete de functionare si corectitudine: nivel corect sau incorect de utilizare a rationamentului sub aspect logic; valoarea lui în raport cu teza ce trebuie argumentata; auditoriul pentru care se argumenteaza; finalitatea urmarita prin argumentare; gradul de eficienta în justificarea unei propozitii s.a. În argumentare, ca practica a rationamentului, se apeleaza la exemple reale, luate din practica gândirii istorice, juridice, politice, filosofice, jurnalistice, din viata cotidiana, publica sau privata.

Teoria moderna a argumentarii îsi are începuturile în deceniul sase al secolului al XX-lea. În acelasi an, 1958, au aparut doua lucrari, ambele orientate spre ameliorarea competentei argumentative si critice, însa vehiculând viziuni diferite despre relatia cu logica formala. Este vorba despre ”Traité de l`argumentation. La nouvelle rhétorique” (Université de Bruxelles,1958), scris de Chaïm Perelman împreuna cu asistenta sa Lucie Olbrechts-Tyteca si “The Uses of Argument” (Cambridge University Press, Cambridge,1958) a lui Stephen Toulmin. În prima lucrare, care marcheaza apogeul Scolii de la Bruxelles, teoria argumentarii (numita “neoretorica”) este vazuta ca o întregire necesara a logicii si relevanta pentru practica rationamentului în sfera stiintelor umane, a practicii juridice, istorice, politice, filosofice, jurnalistice si în viata de fiecare zi. În a doua lucrare, Stephen Toulmin preconizeaza o reorientare a logicii spre criterii de validare a
rationamentelor recunoscute în practica. Noi directii de integrare si analiza a discursului argumentativ

Argumentarea ca logica informala
Teoria argumentarii beneficiaza astazi de o perspectiva logica, cunoscuta sub numele de “logica informala”, nume adoptat de o miscare pedagogica si teoretica de reforma în domeniul logicii, dezvoltata în principal în America de Nord anglofona.Logica informala este o reactie la constructiile axiomatico-deductive ale logicii din zilele noastre, mai exact la pretentia acesteia de a fi studiata ca baza pentru analiza practicii argumentative. Exista o diversitate de orientari, de optiuni tematice si explicative care se presupun sub titulatura de “logica informala”:
a) analiza sofismelor, instrument pentru o critica pertinenta a argumentelor
prin descoperirea erorilor în argumentare;
b) cultivarea gândirii critice (“critical thinking”), adica deprinderea de a evalua argumentele, dar si de pregatire pentru viata publica, unde disputele de idei sunt omniprezente;
c) evaluarea argumentelor, formarea competentelor pentru utilizarea unor metode de analiza critica a argumentelor proprii sau ale celorlalti;
d) logica aplicata, adica analiza argumentelor prin prisma unor tipuri de logica moderne.

Promotorul ideii de logica informala este J. Anthony Blair, profesor la
Universitatea din Windsor.

Argumentarea ca logica discursiva
O directie promitatoare de cercetare în domeniul argumentarii este logica discursiva. A fost initiata de Jean-Blaise Grize si dezvoltata de colaboratorii sai, printre care si Georges Vignaux, în cadrul Centrului de Cercetari Semiologice al Universitatii din Neuchatel (Elvetia). Pentru cercetatorii acestei orientari, logica formala (cu diversele ei forme de rationare) nu reprezinta un instrument în sine. Logica formala îsi demonstreaza utilitatea doar atunci când este integrate discursivitatii, iar una dintre formele cele mai interesate ale ei este si argumentarea.

Argumentarea ca problematologie
Un demers argumentativ poate fi analizat si din perspectiva tensiunii ideatice pe care o dezvolta. Conceptul de “problema” exprima cel mai bine aceasta tensiune ideatica, iar investigatiile privind aceste aspecte au generat o interpretare a argumentarii prin prisma unui “model problematologic” de analiza a discursivitatii. Termenul de “problematologie” si modelul teoretic adiacent a fost creat de Michel Meyer, profesor la Universitatea Libera din Bruxelles.

Conceptele esentiale ale modelului problematologic sunt: situatie
problematologica, diferenta problematologica, interogativitate radicala, criterii ale problematologicului. În acelasi timp, ele sunt grile de analiza a argumentarii din aceasta perspectiva.

Argumentarea ca pragmatica dialectica
Interpretarea argumentarii prin prisma modelului “pragmatico-dialectic” de solutionare a conflictelor de opinii apartine lui Frans H. van Eemeren si Rob Grootendorst, profesori la Universitatea din Amsterdam. Încercarea de pragmatica dialectica îti propune sa îmbine idealul normativitatii cu cel al descriptivitatii, astfel încât analiza argumentarii sa vizeze integralitatea modelului.

Argumentarea ca practica lingvistica
Directia preponderent descriptivista, criticata de Scoala din Amsterdam, este radical utilizata de catre francezii Oswald Ducrot si Jean-Claude Anscombre, chiar multiplicata de numerosi adepti în spatiul francofon. Asadar, argumentarea poate fi analizata si dupa semnele ei exterioare, dupa forma ei discursiv-lingvistica. Cum le putem identifica sau deosebi unele de altele ? Prin “marcile lingvistice ale argumentarii”, cuvinte sau sintagme care ne atentioneaza asupra posibilitatii existentei unei argumentari.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles