Comunicarea

Trimis la data: 2003-12-02 Materia: Psihologie Nivel: Liceu Pagini: 11 Nota: / 10 Downloads: 9406
Autor: Valentin Pavel Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Trezire se referă la răspunsuri mai puţin specifice. Fiecare cale senzitivă de transmitere a impulsurilor are o serie de căi conectate cu formaţiunea reticulară. Formaţiunea reticulară este alcătuită din fibre nervoase şi este situată la nivelul trunchiului cerebral fiind conectată prin căi nespecifice de conducere cu toate centrele superioare corticale pe care le stimulează, pregătindu-le pentru acţiune.

1.1. Comunicarea la animale
Bazele comunicării.
Animalele au capacitatea de a răspunde diferit mediul lor. Principalele caracteristici ale acestui mediu pot avea efecte diferite:
orientarea
opţinerea unui răspuns din partea celorlalte animale
trezirea
Orientarea se referă la modalitatea de răspuns caracteristicilor fizice de bază ale mediului său. El percepe lumina, gravitaţia, aerul, curenţii de apă şi alte elemente de acest gen.
Ex. Un peşte se odihneşte pe direcţia curentului;
Şoarecii în întuneric au un reflex de orientare faţă de
verticală, datorită cărui fapt pot sta în picioare
respectînd gravitaţia.

Obţinerea unui răspuns din partea celorlalte animale se referă la felul în care comportamentul de răspuns apare în relaţie cu ceea ce percepe animalul. Un comportament specific a unui alt individ sau un element specific mediului sunt legate de un anumit comportament al animalului.

Trezire se referă la răspunsuri mai puţin specifice. Fiecare cale senzitivă de transmitere a impulsurilor are o serie de căi conectate cu formaţiunea reticulară. Formaţiunea reticulară este alcătuită din fibre nervoase şi este situată la nivelul trunchiului cerebral fiind conectată prin căi nespecifice de conducere cu toate centrele superioare corticale pe care le stimulează, pregătindu-le pentru acţiune.





Modurile de comunicare.
Diferite grupuri de animale dispun de modalităţi de comunicare specializate. Cum ar fi:
a) Comunicarea tactilă
b) Semnalele sonore
c) Semnalele chimice
d) Semnalele vizuale
a) Comunicarea tactilă
Comunicarea tactilă este importantă mai ales pentru intervertebrate; pentru rîme, care ies noaptea din pămînt pentru a se imperechea, sau pentru insectele sociale.
Comunicarea tactilă este limitată, pentru a fi utilizată ea presupune imediata proximitatea, iar tactul îşi are propriele sale variaţii.
b) Semnalele sonore
Sunetul este mult mai potrivit atunci cînd comunicarea trebuie să acopere distanţe mai mari şi poate chiar să depăşească obstacole cum ar fi vegetaţia densă. Sfrînciocul african foloseşte sunetele joase, ascunşi în vegetaţia deasă masculul şi femela desfăşoară un gen de duiet, în care replicile pe care şi le adresează unu altuia alternează. Notele joase sunt ajutor în trecerea tufişelor dese pe distanţe mari. Comunicare la balenele cocoşate poate fi recepţionate la distanţe sute de mile.

c) Semnalele chimice
Comunicarea chimică este folosită atît de insecte, cît şi de mamifere. Informaţiile transmise trebuie să fie relativ stabile şi simple. Rolul acestor semnale chimice, denumite feromoni, este de a stimula impulsul reproductiv. Se presupune că ei joacă un rol important şi în comunicarea umană. Feromonii şi semnalele teritoriale trebuie să fii suficient de persistente, motiv pentru care ei sunt alcătuit din substanţe greu volative. Substanţele chimice pe care ei folosesc ca semnale de alarmă pot fi mai puţin persistente. Ca urmare ei pot fi volative.

d) Semnalele vizuale
Varietatea semnalelor vizuale este semnificativ mai redus. Din cele mai multe ori, semnalele de alarmă includ străfulgerări albe vizibile la distanţe mari. Importanţa culorii este mai mare în cazul peştilor al reptililor şi al păsărilor, şi mai mic în cazul mamiferilor cu excepţia primatelor li a oamenilor.

Metacomunicarea
Descrierea situaţiei în care un anumit mesaj intenţionează să casifice semnalele care vor urma. Chemarea puilor la joacă, unele carnivore îşi ţin fruntea aplicată pentru ma indica faptul că toate mişcările aparent agresive care vor urma sunt făcute în joc. Uneori, cîinii dau din coadă, în timp ce se luptă în joacă. În acest fel animalele tinere pot învăţa să urmărească prada şi să atace, fără riscuri pe care îl implică angajarea într-o luptă reală.

Eficienţa comunicării socială a animalelor.
Măsurarea răspunselor primite este singura modalitate prin care putem fi siguri de funcţionarea comunicării sociale a animalelor.
Eficienţa unui semnal este dificil de evaluat. Faptul că nu există răspunsuri nu înseamnă că semnalul pur şi simplu nu este eficient. Pot exista numeroase alte motive, cum ar fi:
Receptorul a primit mesaj, dar nu răspunde din diferite motive;
Semnalul nu a fost perceput;
Semnalul nu acţionează atît ca activator a unui set de răspunsuri precondiţionate.






1.2. Comunicarea la om.
Comunicarea presupune transmiterea informaţiei. Drep conţinut al comunicării sunt considerate cunoştinţele ştiinţifice şi de viaţă.
În cominicare pot fi transmise deprinderile şi pricepirile. Comunicarea devine nu numai un atribut al omului,respectiv al sistemelor socio-umane se susţinea în mod tradiţional, ci şi al sistemelor fizice şi biologice, la nivelul cărora se realizează procese de reglare.
Procesul de comunicare se caracterizează prin frecvenţă şi periodicitate, prin amolitidine sau intensitate, prin natura substanţial-calitativă a semnalelor şi prin conţinutul mesajelor. Procesul de comunicare ne dezvăluie trei laturi esenţiale:
a) Latura cantitativă, statistică
b)Latura semantică
c)Latura pragmatică

a) Latura cantitativă exprimă comstituirea generală de informaţiei pe care procesul de comunicare dat o realizează pe durata desfăşurării lui. Ea se determină în funcţie de numărul evenimentelor elementare (independente sau dependente) şi de probabilităţile lor (necondiţionate şi condiţiomate). Latura cantitativă a procesului de comunicare nu se referă la conţinutul mesajului şi la condiţia obiectivă necesară pentru că mesajul să poarte o minimă cantitate de informaţie.

b)Latura semantică a procesului de comunicare constă în stabilirea unei relaţii de corespondenţă designativă, pe de oparte, între semnal şi un anumit conţinut informaţional, ear pe de altă parte, între mesajul emis de sursă „tezaurul intern” al destinatarului. În relaţia emitent-receptor, se va realiza latura semantică a procesului de comunicare, cînd primul emite un mesaj, cel de al doilea îşi va modifica starea tezaurului său intern în concordanţă cu conţinul informaţional al mesajului. Latura semantică prezintă un nivel calitativ superior de prelucrare şi integrare a informaţiei despre „obiectul” comunicării la nivelul receptorului, care trebuie să fie special pregătit pentru aceasta.
Emitentul va trebui: să organizeze transmiterea semnalelor în aşa fel, încît, să corespundă relucrării a destinatarului; să codifice mesajul cu ajutorul unui alfabet pe care-l posedă şi destinatarul;
Să organizeze flucsul mesajelor în corcondanţă cu regulile logico-gramaticale ale „limbii” în care se face codificarea.
Receptorul trebuie să cunoască dinainte alfabetul şi limba în care se transmit mesajele; să posede modelele tezaurizate ale combinaţiilor-cod prin care se transmit mesajele; să despună de operatori de comparare a combinaţiilor-cod premite şi modelele sale tezaurizate; să posede un minimu de experienţă anterioară în legătă cu conţinutul mesajelor primite.
Dacă reacţia sau răspunsul său concordă cu conţinutul informaţional al mesajului, se conchide că latura semantică a comunicării s-a realizat; dacă răspunsul nu concordă se conchide că latura semantică nu s-a realizat.

c) Latura pragmatică a procesului comunicării presupune stabilirea
unei relaţii între mesajul emis de sursă ţi o anumită stare de necesitate sau o sarcină de reglare a receptorului. Dacă mesajul respectiv contribuie la satisfacerea stării de necesitate sau la rezolvarea sarcinii de reglare date, atunci se conchide că s-a realizat latura pragmatică; dacă nu dinpotrivă. Desfăşurarea proceselor specifice de reglare devine posibilă numai în măsura în care se realizează latura pragmatică a comunicării.

Comunicarea pune în evidenţă cîteva caracteristici după care o putem evalua, şi anume: complititudibea, promptitudinea şi fidelitatea. Complititudinea este dată de diferenţa dintre cantitatea de informaţie emisă şi ce real transmisă destinatarului. Promptitudinea se măsoară prin durata dintre momentul apariţiei necesităţii unui mesaj şi momentul emiterii şi recepţionării lui. Fidelitatea exprimă gradul de corespondenţă pe elimente de conţinut între mesajul emis şi cel real ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles