Concepte Operationale I

Trimis la data: 2007-03-27 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 18
Autor: Viorel Grosu Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
ALEGORIA – face parte din categoria comparatiilor, dupa cum arata Hegel in Prelegeri de estetica, si concretizeaza idei abstracte. Un sir de metafore, epitete,personificari produc concretizarea ideii abstracte. In Miorita se exprima figurat ideea de moarte la care participa brazii,paltinii,muntii,pasarelele.

ALITERATIA – consta in repetarea intentionata a unor sunete cu efect eufonic,muzical,imitativ si are adesea valoare onomatopeica. Aliteratia sunetelor t si d din poezia Umbra lui Mircea La Cozia de G. Alexandrescu sugereaza plesnitura valurilor Oltului de zidul manastirii.

ARTA POETICA – desemneaza o adevarata opera de legislatie literara referitoare la idei estetice, principii, trasaturi esentiale, norme ale artei in general, ale poeziei in special.Poetica poetilor are caracterul unei justificari a propriei arte. Poetiac moderna pastreaza caracterul programatic al artei poetice clasice, nu mai are trasaturi dogmatice de odinioara:studiaza structurile poematice devenind o disciplina descriptiva. Exemple de arte poetice: Eu nu strivesc corola...L Blaga, Testament de T.Arghezii,Joc secund I Barbu

AUTORUL – este o persoana care creeaza o opera literara, artistica, stiintifica sau publicistica. Autorul literar realizeaza opere in care se reflecta realitatea prin imagini artistice, construite cu ajutorul cuvintelor. Astfel,literatura este o arta a cuvantului si cuprinde totalitatea creatiilor beletristice scrise si creatiile folclorice,care circula pe cale orala. Operele pot avea un singur autor sau mai multi. Uneori autorul este necunoscut.

CARCATERIZAREA DE PERSONAJ – Personajul literar intruchipeaza continutul de idei, determinat de idealul estetic al autorului. Pentru a da viata personajelor sale, in functie de aspectele de viata prezentate , autorul le caracterizeaza, evidentiaza trasaturile fizice si morale ale acestora. Mijloacele de caracterizare sunt: propriile opinii,limbajul, caracterizarea directa, caracterizarile facute de alte personaje ale operei,descrierea mediului, cadrului tipic.

CLASICISMUL – este un curent manifestat in Franta secolului al XVII lea, cara promoveaza primatul ratiunii. Aceasta trebuie sa aiba rolul hotarator in toate circumstantelor. La baza creatiei literare, clasicismul pune suprematia ratiunii asupra fanteziei si pasiunilor.

COMEDIA – este opera dramatica cu sens moralizator si valente satirice, cu personaje si situatii care trezesc in sufletul cititorului, spectatorului, sentimente comice. Aceasta specie literara provoaca rasul si are un sfarsit fericit. Comedia se subsemneaza comicului, categorie estetica fundamentala care isca rasul prin contrastul dintre esenta si aparenta, dintre scop si mijloace

COMPARATIA – se bazeaza pe reliefarea, insusirilor unui obiect, unui fenomen, unei idei sau unei persoane prin asociere cu alt obiect. Comparatia implica deci o apropiere,o asemanare intre obiecte care permit acest demers. Comunicare castica in claritate si expresivitate. Comparatia poetica utilizeaza de obicei, un termen abstract si altul concret.

COMPOZITIA – este inlantuirea pe care scriitorul o face intre diferitele parti ale operei sale pentru a exprima o anume semnificatie a unui intreg unitar. Compozitia , ca arhitectura a operei literare, este determinata de continutul operei si de atitudinea scriitorului in trierea, ordonarea si proportinalitatea elementelor continutului.

CONFLICTUL – Presupune o contradictie, o opozitie, o ciocnire intre faptele si conceptiile personajelor sau grupurilor de personaje. Distingem un conflict social, cand se ciocnesc ideile, interesele unor categorii sociale, si un conflict psihologic, intern, launtric, in sufletul personajelor.

CORESPONDENTELE – cultiva afinitatile invizibile intre diferitele elemente ale universului (natura – om ), comunicarea intre anumite lucruri, analogia care leaga parti ale unui intreg. Asa cum reiese din Corespondente de Charles Baudelaire, intre lumea materiala si cea spirituala exista o analogie mijlocita de simboluri. Teoriile de esente neoplatonica, teorii simboliste europene, accentueaza asupra unei unitati, corespondente intre lumea materiala si cea spirituala. Teoriile depre corespondente nu sunt o noutate absoluta.

CURENTUL LITERAR – reprezinta una din categoriile estetice frecvent intalinite in limbajul cercetatorilor. Reprezinta gruaari largi de scriitori si opere, care se apropie prin ideologie si viziune estetica, prin preferinta pentru o anumitea tematica si prin modalitati artistice distincte. Curentele pot avea unele baze organizatorice: un cenaclu, o revista, un manifest literar.

DESCRIEREA – este modul e expunere prin care autorul infatiseaza direct aspecte ale realitatii inconjuratoare( aspectedin natura, chiuri de oameni , aspecte ale mediului social etc.), stari sufletesti cu ecou in sensibilitatea scriitorului. Acest mod de expunere, descrierea , apare cand autorul prezinta trasaturile caracteristice ale unui obiect, fenomen , caracter uman. Poate cuprinde elemente definitorii ale cadrului in care se desfasoara actiunea sau trasaturi fizice si morale ale personajelor. Descrierea in proza a unui aspect din natura se numeste tablou.

DEZNODAMANTUL – este momentul in care actiunea ia sfarsit, aduce rezolvarea conflictului. El trebuie sa decurga firesc din desfasurarea faptelor.

DIALOGUL – reproduce in vorbirea directa convorbirea dintre doua personaje. Alaturi de naratiune si descriere, dialogul face parte din randul modurilor de expunere. Prin dialog , personajele isi dezvaluie psihologia, trasaturile morale. Dialogul poate pune in lumina o intriga, stari de lucruri, comunica o intamplare oarecare. Operele in intregime dialogate sunt piesele de teatru. Personajele vorbesc, se misca, gandesc in fata spectatorului, pe scena. Uneori personajul poate schimba replici cu sine insusi, in cadrul dialoguli interior. Acest mod de expunere il datoram in latura artei de a povesti lui Delavrancea, observa T Vianu.

DRAMA – oglindeste viata complexa a soietatii , are un continut tragic sau comic si conflict intens. Ca o reactie impotriva normelor clasicismului, a ingradirilor prea mari, caracteristice tragediei, drama se inspira nu numai din viata nobililor, ci si din cea a poporului. Evenimentele dramatice sunt determinate in mare masura de pasiunile care domina personajele princiare. Conflictul complicat si puternic este determinat de lupta incordata intre personajele ei.

ELEGIA – aduce in sufletul poetului o stare de mangaiere si exprima sentimente de tristete, melancolie, regret, duiosie. Caracteristica elegiei este exprimarea unui sentiment tulburator: tristetea generata de un ideal nerealizat, nostalgia dupa anii fericiti ai copilariei, sentimentul mortii, trecerea ireversibila a timpului. Din elegie se degaja o atmosfera de liniste, de calm, de melancolie sustinuta de muzicalitatea versurilor.

ENUMERATIA – este un procedeu stilistic care consta in insiruirea unor argumente , fapte , cuvinte apropriate ca sens, amplificand ideea exprimata.

EPILOGUL – adica o concluzie, o rezumare a faptelor ce urmeaza actiunii, o scurta prezentare despre soarta personajelor; constituie o parte a subiectului opereii literare.

EPISODUL – marcheaza o actiune secundara, un moment cu o anumita independenta fata de actiunea principala. Fara de indoiala ca episodul nu este rupt de sensuri fundamentale ale operei si rolui ei consta in evidentierea, sublinierea semnificativa a trairilor personajelor, a aspiratiilor lor. Structura fiecarui episod dintr-o opera literara sustine ansamblul creatiei, unitatea ei.

EPITETUL – determinat expresiv, pune in lumina trasaturile obictelor, care l au impresionat mai puternic pe scriitor si au un rasunet in sufletul cititorului. Alaturand epitetul unui substantiv sau unui verb, scriitorul urmareste un scop estetic. Epitetele scot in evidenta insusiri ale realitatii care au vorbit mai puternic sensibilitatii lui T Vianu intreprinde o analiza si o clasificare minutioasa cercetand Epitelul eminescian.

EPOPEEA – specie a genului epic, de mare intindere, are drept coordonate faptele eroice , de mare insemnatate pentru istoria unui popr si puterile, imprejurarile miraculoase. Antreneaza un mare numar de personaje, nareaza episoade istorice sau legendare. Alte caracteristici: monumentalitatea, stilul inalt , solemn, formele fixe.

ESEUL – interferenta de lirism si reflectie, apre ca un gen modern de notatie a unor observatii personale , a unor sugestii de cunoastere din cele mai variate domenii. Sensurile primare ,, verificarea” , ,,proba” , ,,cantarire” , s au schimbat traptat, eseul devenind sinonim cu experienta, incercare.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles