Conceptul spatiului - mana ca intermediar

Trimis la data: 2011-07-04 Materia: Filosofie Nivel: Facultate Pagini: 10 Nota: / 10 Downloads: 17
Autor: Barbu cristina Dimensiune: 24kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Subordonarea spatiului la timp, inaugurata de Aristotel - la care fiecare lucru are locul sau, dar timpul este universal -, continuata de Kant - la care spatiul e forma simtului extern, dar toate fenomenele "externe", in masura in care devin reprezentari, cad sub forma simtului intern, adica a timpului - are loc si la Heidegger (cel putin in "Fiinta si timp") si Merleau-Ponty ("Vizibilul si invizibilul").

Spatialitatea Dasein-ului si a lumii ambiente se constituie in "Fiinta si timp" ca moment al existentialului fapt-de-a-fi-in-lume. Pana la a ajunge in acest punct Heidegger are nevoie de doua etape pregatitoare: refuzul caracterizarii carteziene a lumii ca substanta intinsa si, cea de-a doua, subordonarea obiectului simplu-prezent, al lui Vorhandenheit la faptul-de-a-fi-la-indemana, la Zuhandenheit, ca derivat al acestuia.

Acest parcurs, impreuna cu deciziile pe care ganditorul german trebuie sa le ia si implicatiile lor vom incerca sa le urmarim in sens regresiv, de la spatialitate la mundaneitatea lumii si la fiinta fiintarii intalnite in ea.

Mai intai, spatialitatea Dasein-ului este delimitata de o maniera de a fi in spatiu pe care o numim interioritate: o fiintare intinsa este inglobata de limitele unei alte fiintari. Dar refuzul unei astfel de situari in spatiu nu trebuie sa excluda orice spatialitate a Dasein-ului: el este, ca si lumea, spatial, insa ambianta lumii ambiante si spatialitatea specifica fiintarii intalnite in aceasta lume inconjuratoare sunt fundate pe mundaneitatea lumii si nu invers, lumea care ar fi ea simplu-prezenta (vorhanden) in spatiu.

Spatialitatea fiintarii este de ordinul proximitatii: aceasta proximitate insa nu este ceva ce se gaseste prin masuratori. Ci ea se regleaza pe manuirea posibila si prin folosirea pe care i-o da pre-viziunea (Umsicht).

Locul pe care ustensilul il ocupa in spatiu este dat de exigenta utilitatii: el este asezat si aranjat astfel incat sa poata fi optim folosit. Fiecare loc din spatiu se determina ca loc al unui ustensil plecand de la un intreg in care locurile sunt aranjate, unele in raport cu altele, prin ansamblul ustensilelor.

Locul este de fiecare data un "aici" sau un "acolo" care este determinat de faptul-de-a-fi-la-locul-sau al ustensilului. Fiecare atribuire de loc raspunde caracterului de ustensil al fiintarii la indemana. Aranjarea loc cu loc a unui utilaj comporta la baza sa, ca si conditie de posibilitate, acel ceva catre care, in general, in interiorul caruia seria intreaga de locuri este asignata unui ansamblu de ustensile. Spatiul orientat se numeste domeniu .

El trebuie intai dezvaluit pentru ca sa fie posibila asignarea si reperarea locurilor pentru un ansamblu de ustensile. Aceasta orientare in domenii a diversitatii de locuri constituie ambianta, punerea imprejur a fiintarii la indemana. Niciodata nu exista mai intai o multiplicitate tridimensionala de pozitii posibile date, care ar fi mai apoi umpluta cu lucruri simplu prezente.

Aceasta dimensionalitate a spatiului este inca invaluita in spatialitatea utilizabilului: "inaltul" este "la tavan", "josul" e "la podea". Locurile sunt dezvaluite prin du-te vino-ul comertului cotidian, nu sunt constatate in cadrul unei contemplari a spatiului. Utilizabilitatea fiecarui domeniu are caracterul unei familiaritati de la sine intelese.

Ea este tematizata doar atunci cand ustensilul se dezvaluie in preocuparea deficienta: atunci cand ceva nu este la locul sau, domeniul de care tine acel loc se arata ca atare. Spatiul pur (geometric) este inca invaluit. Spatiul este mai intai si cel mai adesea rupt in locuri. Unitatea acestei multiplicitati e data de ansamblul finalitatilor.

Spatialitatea Dasein-ului gandita ca existential are caracterele in-departarii (Ent-fernung) si orientarii, schimbarii de directie (Ausrichtung). In-departarea, inteleasa intr-un sens activ si tranzitiv, nu inseamna distanta, sau apropiere, ci a face sa dispara distanta, a apropia: numai in masura in care fiintarea ii este dezvaluita Dasein-ului in faptul de a fi in-departata, numai astfel indepartari si distante devin accesibile.

In-departarea este un produs al pre-viziunii: a apropia, a aduce in proximitate, a procura, a avea la indemana. Dasein-ul are prin esenta sa o tendinta catre proximitate. Faptul de a fi in-departat nu e sesizat niciodata ca distanta pur si simplu. Ci acest fapt (in-departarea) tine de o fiintare catre care ne indreptam animati de preocupare si pre-viziune.

Este motivul pentru care un traseu in mod "obiectiv" mai lung poate fi mai scurt decat un traseu care in mod "obiectiv" este mai scurt. Ochelarii pe care cineva ii are pe nas sunt mai indepartati decat cartea pe care o citeste.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles