Confuzia limbilor, filologia ca ideologie de tranzitie

Trimis la data: 2010-03-03 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 7 Nota: / 10 Downloads: 11
Autor: Isabela Neacsu Dimensiune: 21kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Daca e sa alegem din noianul scrierilor care se opresc asupra limbii romane a secolului trecut o formulare sintetica, cu greu gasim alta mai pertinenta decit aceasta fraza a lui Petru V. Hanes: "Veacul al XlX-lea, epoca de transformari generale in ideile si institutiile Europei, a insemnat si pentru princiAZpatele noastre acelasi lucru si a produs la noi, ca si aiurea, aceeasi profunda schimbare a limbii"3. Hanes trebuie completat cu observatia ca schimbarea limbii a fost atit de profunda si atit de rapida - e vorba de limita unei generatii -, incit a dus la o diferentiere sociala fara precedent a mijloacelor de comunicare lingvistica.

Lectura textelor de diferite proveniente si destinatii transmise din prima jumatate a secolului precedent ne face martorii unei realitati greu de trecut cu vederea : avem de-a face nu cu o limba, ci cu mai multe, de parca stilurile functionale, idiolectele, graiurile, variantele de orice fel ale limbii noastre ar fi cunoscut, vreme de citeva decenii, un paroxism al diferentierii. Impresia de eterogenitate a limbajului era prezenta si in epoca, fiindca, adesea, chiar persoanele cu oarecare insAZtructie resimteau existenta unor bariere lingvistice, a unei confuzii generale a limbilor:

"Iaca-ma in Babilonul Romaniei", scria Ion Codru Dragusanu in 1837, putin dupa ce sosise in Bucuresti. "Nu-ti scriu figurativ, ci deplin in sens leterale. Aici e amestecul limbilor, aici contrastul porturilor si combinatiunea cea mai bizara din toate"4.Afirmatia lui Ion Codru Dragusanu nu este de fapt nici excesiva, nici figurata (el spune, dintr-o confuzie, "figurativ"), deoarece indecizia proceselor rapide de primenire ce aveau loc in interiorul limbii romane adauga alte surse de neintelegere celor proAZvenite din alaturarea, mai ales in orase, a unor grupuri etnolingvistice foarte deosebite.

Chiar in cadrul comunitatilor mai mici, chiar in mediul famiAZlial, deosebirile de educatie amplificau distantele dintre generatii pina la limita zadarnicirii dialogului, mai cu seama asupra unor chestiuni ce depaseau sfera ocupatiilor traditionale. Stefan Cazimir a sesiAZzat foarte bine bizara situatie: "Intr-o vreme in care tinerii incep sa practice un limbaj nou, iar virstnicii il pastreaza, grosso modo, pe cel vechi, daca expoAZnentii celor doua atitudini nu ar trai unii linga altii, divergenta lor ar genera pina la urma doua limbi total diferite.

Viata insa obligindu-i sa coexiste, nevoia de a pastra o punte a intelegerii duce la ivirea unei limbi de tranzitie"5. Aceasta inevitabila limba de tranzitie, veritabila lingua franca a unei lumi heteroclite, a debutat ca esperanto si pidgin pentru a capata treptat coerenta, unitate, pentru a-si recapata caracteristicile de limba naturala pe care parea condamnata sa le piarda. Treptat, prin modernizare si epurare, limba romana si-a putut redefini identiAZtatea, depasind situatia critica in care periferializa-rea societatii civile, deculturalizarea si imperialismul cultural al altor etnii o adusesera.

Drept urmare, situatia paradoxala - de straini in propria tara, de propria limba - in care elita societatii se complacea a devenit tot mai putin tipica, pentru a disparea in cele din urma; astfel, articolele de tipul "Cum am invatat romaneste" isi vor pierde motivatia, iar regretele provocate de ignorarea limbii materne sau de cunoasterea ei superficiala (ca acelea exprimate de un Alexandru Golescu-Albu sau de un Gheorghe Bibescu) vor ramine doar in antologia absurditatilor istoriei noastre, ca si aprecierile negative la adresa capacitatilor de expresie ale romanei6. Pe de alta parte, nevoia imperioasa a traducerii intralingvistice - apaAZruta in primul rind in situatiile de comunicare intre elitele instruite si massele rurale - se estompeaza, daca nu dispare cu desavirsire7.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles