Consiliul Superior al Magistraturii

Trimis la data: 2004-11-22 Materia: Drept Nivel: Gimnaziu Pagini: 9 Nota: / 10 Downloads: 1946
Autor: Florea Cristian Dimensiune: 13kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Consiliul Superior al Magistraturii este un organism cu importante atribuţii în asigurarea condiţiilor organizatorice şi de imparţialitate a activităţii instanţelor judecătoreşti şi având în vedere faptul că pune la adapost justiţia de orice ingerinţe exterioare şi de influenţele politice şi administrative,această instituţie a mai fost numită –un guvern al magistraturii.2

CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII


Pentru a se asigura o bună delimitare a puterilor în stat şi mai ales pentru garantarea independenţii puterii judecătoreşti,Constituţia a creat un organism profund democratic şi indispensabil pentru buna funcţionare a justiţiei-Consiliul Superior al Magistraturii.
Constituţia revizuită,prin art.132 alin.1 a conferit nobila şi înalta misiune de garant al independenţii justiţiei – Consiliului Superior al Magistraturii,organ suprem şi unicul reprezentant al autorităţii judecătoreşti.Acest lucru este statuat şi prin art.1 alin.1 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,care prevede că acesta este garantul independenţii justiţiei.
Consiliul Superior al Magistraturii are o tradiţie istorică prin faptul că a funcţionat în ţara noastră şi în perioada premergătoare celui de- al doilea război mondial.
Consiliul Superior al Magistraturii este un organism cu importante atribuţii în asigurarea condiţiilor organizatorice şi de imparţialitate a activităţii instanţelor judecătoreşti şi având în vedere faptul că pune la adapost justiţia de orice ingerinţe exterioare şi de influenţele politice şi administrative,această instituţie a mai fost numită –un guvern al magistraturii.2

1. Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii a cunoscut o evoluţie de-a lungul timpului,suferind multiple modificări până a ajunge în forma actuală.Astfel forma iniţială prevăzută de Constituţia din 1991 a fost modificată prin reforma constituţională din 1998, care a propus mărirea numărului membrilor Consiliului, ajungând în final prin Constituţia revizuită din 2003 la o formă mixtă compusă atât din magistraţi cât şi din personalităţi importante ale vieţii sociale,ştiinţifice şi universitare.
Dacă Constituţia din 1991 lăsa a se stabili prin lege organică numărul membrilor Consiliul Superior al Magistraturii, Constituţia revizuită1, prin art.133 alin.2 fixează numărul membrilor Consiliului la 19, din care:
14 aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat;aceştia fac parte din două secţii,una pentru judecători şi una pentru procurori;prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori.
Legea nr.317/2004 determină şi modul de alcătuire a celor două secţii.Potrivit art.5 din lege,Secţia pentru judecători este alcătuită din:
2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
4 judecători de la Curţile de Apel;
2 judecători de la Tribunale;
un judecător de la Judecătorii.
iar Secţia pentru procurori este alcătuită potrivit art.6 din aceiaşi lege,din:
un procuror de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
un procuror de Parchetul Naţional Anticorupţie;
un procuror de la Parchetele de pe lângă Curţile de Apel;
un procuror de la Parchetele de pe lângă Tribunale;
un procuror de la Parchetele de pe lângă Judecătorii.
Alegerea magistraţilor în Consiliul Superior al Magistraturii se realizează în cadrul adunărilor generale ale judecătorilor, respectiv ale procurorilor.Data la care au loc adunările generale se stabileşte de către Plenul Consiliului,cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia şi se publică în Monitorul Oficial al României şi pe pagina de web a Consiliului Superior al Magistraturii.
Membrii Consiliului se aleg din rândul judecătorilor şi procurorilor numiţi de Preşedintele României şi care au o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de magistrat.Magistraţii care îndeplinesc condiţiile legale îţă pot depune candidaturile pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.
În ceea ce priveşte organizarea adunărilor generale a magistraţilor, Legea nr.317/2004 institue o procedură detaliată de alegere efectivă a membrilor Consiliului.În legătură cu adunările generale ale magistraţilor,Consiliul Superior al Magistraturii are atribuţii în ceea ce priveşte verificarea legalităţii procedurii de alegere,rezolvă contestaţiile cu privire la legalitatea procedurii de alegere,toate acestea pentru a asigura o maximă transparenţă în realizarea procesului de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.Tot Consiliul centralizează voturile şi alcătuieşte lista finală cu magistraţii aleşi pe care apoi o trimite Senatului.
Biroul Permanent al Senatului îi revine numai sarcina de a examina dacă au fost respectate dispoziţiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.Cu toate că alegerea membrilor Consiliului de către Senat este o atribuţie de ordin constituţional, rolul acestuia în finalizarea procedurii de alegere nu este decisiv, aceasta pentru a pune alegerea membrilor la adăpost de orice critică ce priveşte posibilitatea influenţării politice a acestora.
2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptuluui, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală,aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările din plen;
Includerea în Cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a unor personalităţi importante ale vieţii sociale,ştiinţifice şi unuversitare este de natură să imprime oricărui asemenea consiliu un plus de supleţe şi de imparţialitate atât în recrutarea şi promovarea personalului judecătoresc, cât şi în ceea ce priveşte realizarea rolului său de consiliu de disciplină.
Legea nr.317/2004 determină şi modul de alegere a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile.Potrivit art.20 alin.2 din lege, pot fi aleşi ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii acei reprezentanţi ai societăţii civile care îndeplinesc următoarele condiţii:
sunt specialişti ăn domeniul dreptului,cu o vechime de cel puţin 18 ani ăn activitatea juridică sau în învăţământul superior;
se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală;
nu au calitatea de membru al unui partid politic.
Există însă rezerve faţă de soluţia potrivit căreia reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările în plen ale Consiliului Superior al Magistraturii.O atare soluţie evocă lipsa de transparenţă a Consiliului tocmai faţă de cei care sunt coptaţi în acest organism spre a reprezenta societatea civilă.Soluţia contrară se impunea şi datorită atribuţiilor importante pe care le au secţiile Consiliului nu doar în materie disciplinară, ci şi în alte domenii de interes pentru societate.
Considerăm că tocmai reprezentanţii societăţii civile erau cei în măsură să ofere mai multă imparţialitate procedurilor disciplinare,de vreme ce ei nu aparţin magistraturii.Pe de altă parte, exigenţele de ordin profesional impuse de lege pentru alegerea acestora în Consiliul Superior al Magistraturii prezentau şi ele o garanţie de competenţă adecvată pentru a exprima opţiuni raţionale,temeinice şi legale.
ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
La data adoptării modificărilor constiţionale, a existat o părere potrivit căreia ministrul de justiţie să nu facă parte din Consiliul Superior al Magistraturii, chiar dacă ministrul de justiţie nu conduce lucrările, pentru că noua structură propune un preşedinte care se alege prin rotaţie, prezenţa ministrului justiţiei în Consiliul influenţează pe ceilalţi membri care sunt acolo să voteze în Consiliul Superior al Magistraturii.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie participă la lucrările secţiei pentru judecători, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la lucrările secţiei pentru procurori, iar ministrul justiţiei, la lucrările ambelor secţii.
Ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot, în situţiile în care secţiile îndeplinesc rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare.
Noua modificare constituţională a prevăzut posibilitatea ca Preşedintele României să participe şi să prezideze lucrările Consiliului Superior al Magistraturii (art.133 alin.6 din Constituţie). Această normă constituţională subliniază ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles