Constitutia

Trimis la data: 2002-07-02 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 16
Autor: Andrea Lazar Dimensiune: 25kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Parcurgerea chiar succintă a evoluţiei constituţionale a României, de la Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 până la Revoluţia Română din 16-22 decembrie 1989, impune de la sine o împărţire în patru perioade distincte. O primă perioadă, cea de aşezare a instituţiilor constituţionale în ţara noastră, precedată de lucrările Adunărilor Ad-Hoc, are ca punct de plecare Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 şi ca punct final Constituţia din 1 iulie 1866.

O prima perioada, cea de asezare a institutiilor constitutionale în
tara noastra, precedata de lucrarile Adunarilor Ad-Hoc, are ca punct
de plecare Unirea Principatelor la 24 ianuarie 1859 si ca punct final
Constitutia din 1 iulie 1866.

O a doua perioada, care începe cu Constitutiunea din 1 iulie 1866 si
se încheie cu lovitura de stat a lui Carol al II-lea de la 20
februarie 1938, este perioada deplinei continuitati constitutionale a
României. Ea coincide din punct de vedere istoric cu marile realizari
politice, Independenta nationala la 10 mai 1877 si Întregirea neamului
la 1 decembrie 1918 si totodata cu atingerea maximei dezvoltari
economice, sociale si culturale.

A treia perioada, cea mai framântata din punct de vedere politic, cu
dese schimbari politice structurale, s-ar putea numi "perioada
loviturilor de stat". Ea debuteaza cu lovitura de stat a lui Carol al
II-lea, la 20 februarie 1938 si se încheie cu lovitura de stat din 30
decembrie 1947. E perioada marilor dezastre nationale.

A patra perioada, cea mai întunecata din istoria României, începe cu
acea nefasta lovitura de stat din 30 decembrie 1947 si se încheie cu
Revolutia Româna de la 16-22 decembrie 1989. Este perioada dictaturii
comuniste, a aservirii totale a tarii pâna în 1964 fata de Uniunea
Sovietica, mai nuantata dupa aceasta data, dar caracterizata printr-o
represiune interna continua si o desconsiderare totala a normelor
constitutionale a drepturilor omului.

Desigur, de la 22 deecmbrie 1989 a început o noua perioada a istoriei
constitutionale a României, ale carei trasaturi au deocamdata un
caracter tranzitoriu, dar actiunile puterii instalate pot fi apreciate
prin prisma concordantei lor cu regulile statului de drept.

Pentru detalierea acestor perioade este necesara analizarea fiecarui
act fundamental. Este necesara prezentarea modului de adaptare a
actului, prevederile si revizuirea sa.

PRIMA CONSTITUTIE A ROMÂNIEI

Dupa primirea doleantelor exprimate de cele doua Adunari Ad-Hoc,
puterile garante au elaborat un act fundamental pentru tarile române,
denumit Conventiunea pentru organizarea definitiva a Principatelor
Dunarene ale Moldovei si Valahiei, care, pe lânga prevederile citate
privind relatiile dintre cele doua Principate, organiza si puterile de
stat si asigura drepturile cetatenilor, asadar era o adevarata
constitutie.

Conventiunea pune la baza organizarii Principatelor Unite principiul
separatiei puterilor în stat, încredintând Domnului puterea executiva,
iar puterea legislativa în mod colectiv Domnului, câte unei Adunari
Elective de fiecare Principat si unei Comisii Centrale comune. Puterea
judecatoreasca era încredintata magistratilor , dar

1

inamovibilitatea judecatorilor era prevazuta numai pentru magistratii
Înaltei Curti de Justitie si Casatie, care era comuna celor doua
Principate. Aceasta limitare era justificata fara îndoiala de lipsa de
juristi pregatiti, la nivel local.

Domnul era ales pe viata, trebuia sa fie pamântean si guverna cu
ajutorul ministrilor.

Adunarea Electiva era aleasa pe o durata de 7 ani, care era si durata
mandatului membrilor Comisiei Centrale.

Se prevedea egalitatea în fata legii, se garantau libertatea
individuala, proprietatea, drepturile civile si politice, se
desfiintau privilegiile.

Forma de guvernamânt era monarhia electiva. Al.I.Cuza se intitula în
actele oficiale "A.I. I, Din mila lui Dumnezeu si vointa nationala
Domn Principatelor Unite Române" si continua cu "La toti de fata si
viitori, Sanatate!"

Conventiunea avea mai multe anexe, dar cea mai importanta era cea de-a
doua. Aceasta se intitula "Stipulatiuni electorale anexate la
Conventiunea din 19 august 1858" si era o adevarata lege electorala.

Scrutinul era secret, iar votul cenzitar, deci în functie de venituri.
De altfel, sufragiul universal la acea vreme era o raritate în Europa.
Alegatorii puteau fi, în functie tot de cens, primari, care alegeau
printr-un delegat si directi care alegeau nemijlocit.
Celelalteprevederi ale anexei se refera la procedura alegerii.

Adunarile Elective constituite functionau ca orice parlament, votau si
adoptau legile, care apoi erau supuse sanctiunii domnesti.

Cât priveste forma de stat a Principatelor Unite Române, aceasta a
fost la început o uniune personala. Singurele puteri constituite erau
persoana Domnitorului, impus de Adunarile Elective împotriva intentiei
puterilor garante, Comisia Centrala si Înalta Curte de Justitie si
Casatie, dar existau câte un guvern separat, câte o adunare electiva
separata în fiecare Principat si doua capitale, Bucuresti si Iasi.

Prin staruinta si abilitate politica, Al.Ioan I. Reuseste sa obtina de
la puterile garante ca aceasta uniune personala sa se transforme
într-o uniune reala, cu un singur guvern, o singura adunare
legislativa si o singura capitala, Bucuresti, dar numai pe timpul
vietii sale. La 22 ianuarie / 3 februarie 1862 se formeaza primul
guvern unitar român, în frunte cu Barbu Catargiu, iar la 24 ianuarie /
5 februarie 1862 cele doua Adunari Elective se contopesc într-o
Adunare Generala.

Tara este guvernata în mod democratic, pe baza principiului separatiei
puterilor în stat, conform Conventiunii, pâna în primavara anului
1864, când o disputa între puterea executiva, domn si guvern, pe de o
parte, si puterea legiuitoare, Adunarea Generala, pe de alta parte,
provoaca o criza politica.

Guvernul condus de Mihail Kogalniceanu propune o lege agrara, care se
loveste însa de împotrivirea Adunarii Generale. Aceasta, la 10 aprilie
1864, da vot de blam guvernului. Constitutional, guvernul trebuia fie
sa demisioneze, fie sa propuna domnitorului dizolvarea Adunarii si
tinerea de noi alegeri pe baza aceleiasi legi electorale. Sustinut de
domnitor guvernul nu demisioneaza, iar Al.Ioan I, care devenea
arbitru, nu-l demite si nici nu dizolva Adunarea. În aceasta situatie,
Adunarea Generala, la 13 aprilie 1865, dezaproba guvernul si declara
ca nu mai poate lucra cu el. Criza

2

constitutionala era deschisa, deoarece colaborarea dintre puterea
executiva, Guvern si puterea legislativa, Adunarea Generala, era
blocata.

Sprijinind guvernul în continuare, Al.Ioan I proroga mai întâi
lucrarile Adunarii Generale pâna la 2 mai 1864, sub prezextul
sarbatorilor Pastelui. La redeschiderea lucrarilorAdunarii, aceasta
este însa dizosvata prin decretul din 2 mai 1864. Prin acelasi decret,
domnitorul supune aprobarii poporului Statutul Desvoltator
Conventiunii din 7 / 19 august 1858 si reforma legii electorale,
chemând poporul sa se pronunte prin da sau nu asupra lor. Votul era
însa oral, deschis si nominal, cu liste separate pentru opozanti.

Statutul si Asezamântul electoral, cum este denumita initial noua lege
electorala, sunt aprobate în bloc prin plebiscit în zilele de 10 / 22
mai 1864.

Statutul nu intra însa automat în vigoare o data cu aprobarea lui prin
plebiscit, deoarece el trebuia sa fie aprobat si de puterile garante,
care, cu unele rezerve, îsi dau acordul prin Protocolul Conferintei de
la Paris din 16 / 28 iunie 1864, concretizat într-un Act aditional la
Conventia din 7 / 19 august 1858.

Statutul Desvoltator Conventiunii din 7 / 19 august 1858, împreuna cu
Modificatiuni Îndeplinatoare Statutului, care cuprindea rezervele
puterilor garante la unele dispozitii ale acestuia, si cu noua lege
electorala sunt promulgate de Domnitorul Alexandru Ioan I la 3 / 15
iulie 1864.

Statutul Desvoltator Conventiunii din 7 / 19 august 1858 este cunoscut
îndeobste sub numele de Statutul lui Cuza si este considerat de unii
ca un act de sine statator. Mai mult, unii îl considera prima
Constitutie a României, facând implicit aluzie la caracterul strain al
Conventiunii. Însa, Statutul este numai un act aditional la
Conventiune, care continua sa fie Constitutia României pâna la 1 iulie
1866, ramânând în vigoare în masura în care Statutul nu o modifica.

Statutul prevedea ca "puterile publice sunt încredintate Domnului,
unei Adunari Ponderatice si Adunarii Elective", care exercita în mod
colectiv puterea legiuitoare, dar numai Domnul are initiativa legilor.
Se introduce deci sistemul bicameral, ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5
  • pag. 6
  • pag. 7
  • pag. 8
  • pag. 9
  • pag. 10

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles