Consum de energie la producerea sticlei

Trimis la data: 2008-09-18 Materia: Diverse Nivel: Facultate Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 514
Autor: Ingusik Dimensiune: 3075kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Sîntem obişnuiţi cu ideea, reiterată frecvent, că sticla este un material la a cărui producere se consumă o mare cantitate de energie. Specialiştii dispun de date concrete, sub formă de cifre, care într-adevăr nu sînt mici. Nespecialiştii, care vizitează o fabrică de sticla, sînt frapaţi de tabloul impresionant al cuptoarelor uriaşe, de care nu te poţi apropia din cauza radiaţiei termice intense şi în care se întrevede un mediu incandescent, imposibil de privit cu ochiul liber. Impresia unui consum fantastic de energie termică este inevitabilă.

Puţini dintre cei interesaţi au curiozitatea, iar dintre cei care o au puţini au posibilitatea de a compara consumurile de energie implicate la producerea diferitelor materiale uzuale. Dificultăţile sînt legate în primul rînd de volumul mare şi de diversitatea informaţiilor necesare pentru o evaluare corectă.

În principiu, aceste informaţii trebuie să includă, pe lîngă datele privind consumurile de energie înregistrate direct într-o întreprindere producătoare, şi date privind „costul energetic" al materiilor prime, al diferitelor materiale, utilaje etc. Mergînd pînă la capăt ar trebui luată în considerare chiar şi energia necesară pentru producerea energiei umane consumate pe unitatea de produs.

Dacă nu se procedează aşa, atunci, în cazul sticlei, consumul de energie termică concentrat într-un singur agregat termotehnologic - cuptorul de topit sticla - apare într-adevăr foarte mare faţă de consumul de energie disipat pe mai multe utilaje şi agregate, aflate în secţii sau chiar întreprinderi diferite, specific altor materiale şi produse.

Din aceste motive, evaluările corecte, cuprinzătoare, sînt rare, greu de depistat în literatura ,de specialitate foarte dispersă şi uneori dificil de comparat din cauza modalităţilor diferite şi insuficient explicate, în care au fost efectuate calculele. Cu atît mai interesante sînt datele furnizate de Oliver în anul 1977 pentru o serie de materiale utilizate în general în construcţii. El a prezentat, într-un mod intuitiv, costul în energie al unor materiale uzuale incluzînd şi sticla.

S-a luat în considerare energia totală cheltuită pentru a pune materialul pe piaţă, respectiv pentru pregătirea, fabricarea şi transportul produsului dar şi a materiilor prime. Ca urmare, pentru sticlă se indică circa 30 MJ/kg fată de numai 9 - 15 MJ/kg cît se consuma în acea perioadă, în Anglia, pentru topirea propriu-zisă a sticlei . Se remarcă poziţia avantajoasă a sticlei, din acest punct de vedere, faţă de oţelurile aliate şi faţă de materialele plastice (care consumă circa 60 MJ kg-1) fără a mai aminti cuprul şi mai ales aluminiul care consumă respectiv 153 si 256 MJ/kg.

Deoarece în construcţii sînt importante rezistenţa mecanică şi rigiditatea materialelor şi desigur greutatea materialului care asigură o anumită valoare a proprietăţii utile. Deşi rezultă nişte unităţi mai puţin uzuale, se obţine pe această cale o evaluare a eficienţei consumului de energie din punctul de vedere al proprietăţilor utile ale materialului produs. Se constată că, din punctul de vedere al rigidităţii, poziţia sticlei este practic aceeaşi. Din punctul de vedere al rezistenţei la încovoiere, situaţia este întrucîtva modificată, dar poziţia sticlei rămîne mai bună decît a multor materiale plastice, a cuprului, a aluminiului şi chiar a cimentului.

Desigur, din aceste date nu rezultă că sticla este un material pentru a cărui obţinere nu se consumă multă energie. Rezultă însă că, printre materialele indispensabile la nivelul actual al tehnici sticla ocupă un loc rezonabil, fiind un material socialmente accepte bil din punctul de vedere al consumului de energie pentru producere proprietăţilor utile.

Trecînd la alte domenii de utilizare a sticlei şi examinînd alt proprietăţi, situaţiile întîlnite sînt de cele mai multe ori mai favorabile. Date interesante au apărut în legătură cu ambalajele din sticlă. Astfel, în tabelul l prezent într-o formă mănătoare se compară ambalajele din sticlă cu cele din materiale plastice şi din metal, prin intermediul a 14 proprietăţi utile. Se acordă cu atît mai multe puncte cu cît pro- prietatea se manifestă mai puţin favorabil. Totalizînd, se obţin pentru ambalajele din sticlă 52 puncte, pentru cele din materiale plastice 71 iar pentru cele metalice 84 puncte.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2017 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2017 Evaluare Nationala 2017 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Acest site foloseste cookies: Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Detalii aici OK