Contextul infaptuirii unirii si reformele lui Alexandru Ioan Cuza

Trimis la data: 2003-01-22 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 7214
Autor: Bogdan15 Dimensiune: 8kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Mihai Viteazul a fost primul domn care în 1600 a unit pentru un scurt timp cele trei ţãri române. În 1853 a izbucnit rãzboiul Crimeii numit astfel dupã peninsula Crimeea unde s-au dat luptele, având drept pretext stãpânirea Locurilor Sfinte (Ierusalim şi Betleem), pe care şi le disputau ortodocşii sprijiniţi de ţar şi catolicii sprijiniţi de Franţa.

Adevãratul motiv era controlul strâmtorilor Bosfor, Dardnele şi stãpânirea Mediteranei Orinetale. Drept urmare, Franţa şi Anglia mai întâi, apoi Austria, au sãrit în ajutorul Turciei, împotriva Rusiei. Luptele trebuiau sã se poarte în Dobrogea, însã din cauza bolilor, în special al frigurilor, teatrul de operaţiuni se mutã în Crimeea.

Trupele Ţariste sunt silite sã se retragã din Ţãrile Române, iar în locul lor vin austriecii care încheiaserã la 1 iunie 1854 un tratat în sensul acesta cu turcii. Armatele aliaţilor înving şi ruşii sunt nevoiţi sã cearã pacea, care a fost încheiată prin tratatul de la Paris în 30 martie 1856 şi care cuprinde urmãtoarele clauze referitoare la Principate :

1. Se dã înapoi Moldovei trei judeţe din Basarabia : Calul, Bolgrad şi Ismail, prin aceasta se urmãrea ca Rusia sã nu aibã acces la Dunãre.
2. Protectorul Ţarist e înlãturat, principatele româneşti rămân sub suzeranitatea Porţii dar cu garanţia marilor puteri europene.

3. Înfiinţarea în principate a divanelor ad-hoc cu o largã reprezentare socialã, ale cãror dorinţe vor fi examinate de puterile europene. În timpul consultãrii divanelor ad-hoc Principatele fiind conduse de câte un caimacan, adicã locţiilor de domn (Barbu Ştirbei şi Grigore Ghica fuseserã numiţi pe 7 ani şi termenul tocmai se împlinise).

4. Libertatea navigaţiei pe Dunãre şi neutralitatea Mãrii Negre.
Imediat ce se aflã de clauzele tratatului, în principate încep pregãtirile în vederea convocãrii divanurilor, totodatã luând amploare curentul favorabil unirii. Austria şi Turcia se împotriveau unirii datoritã intereselor pe care le aveau şi au încercat sa se opună acesteia. În Muntenia nu au putut interveni deoarece caimacanul Alexandru Ghica, fost domn, îşi fãcea cinstit datoria şi la Bucureşti se afla comisia marilor puteri trimise sã supravegheze operaţiile electrorale.

În Moldova caimacanul era contra unirii şi a falsificat alegerile. La intervenţia Franţei şi a împãratului Napoleon al III-lea s-au fãcut alte alegeri cu membri favorabili unirii. Divanurile ad-hoc alese, au formulat un memoriu cu dorinţele naţionale care a fost aprobat de divanul moldovean la 7 octombrie 1857 cu 81 de voturi pentru şi 2 contra şi cerea :

• respectarea drepturilor, principatelor şi a autonomiei lor;
• unirea principatelor într-un stat cu numele de România;
• prinţ strãin cu moştenirea tronului (datoritã neînţelegerilor frecvente dintre prinţii de neam );
• neutralitatea principatelor;
• adunãrile obşteşti cu putere legiuitoare.

La Bucureşti în 9 octombrie 1857 este votatã în unanimitate o rezoluţie asemãnãtoare în 4 puncte. Prin convenţia din 7 august 1858 marile puteri au hotãrât ca Moldova şi Muntenia sã poarte numele Principatelor Unite, existând o Comisie centralã la Focşani care va pregãti legile şi o Curte de casaţie comunã, în schimb fiecare ţarã va avea domnul ei. În Moldova în Camera electivã în 3 ianuarie se hotãrãşte alegerea ca domn al Moldovei a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care va fi proclamat domn în 5 ianuarie 1859.

La Bucureşti sub presiunea maselor din 22-23 ianuarie 1859, exercitatã asupra camerei elective, se acceptã în dimineaţa zilei de 24 ianuarie sã fie ales ca domn al Ţãrii Româneşti tot Alexandru Ioan Cuza. Puse în faţa faptului împlinit, marile puteri hotãrãsc sã cearã Porţii recunoaşterea dublei alegeri. Austria nu este de acord la început, dar în cea de-a 3-a şedinţã a Conferinţei de la Paris din 26 august din 1859, împreunã cu turcii recunosc dubla alegere.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a ţinut numai 7 ani, dar a fost una dintre cele mai rodnice din istoria ţãrii. Conducerea cu 2 guverne, cu 2 capitale şi 2 adunãri era greoaie, domnul ajungând cu greu de la Iaşi la Bucureşti. În septembrie 1860 face o vizitã sultanului, şi reuşeşte sã obţinã aprobarea completã a unirii la 4 decembrie 1868. Acum se formeazã un singur guvern, o singurã capitalã, Bucureşti şi un singur parlament care îşi deschide şedinţa în 24 ianuarie 1862. De atunci, pe actele oficiale începe sã scrie România, iar unirea era completã şi definitivã.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles