Continuitatea daco-romana

Trimis la data: 2003-05-20 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 18
Autor: Magda Cantemir Dimensiune: 12kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Continuitatea daco-romana - In anii 271-274 armatele romane parasesc spatiul provinciei Dacia pe care nu o mai puteau apara in fata atacurilor populatiilor migratoare . In tmpul marilor migratii ale popoarelor germanice , slave , turcice si fino-ungrice , vorbitorilor de limba latina din acest spatiu li se vor adauga populatii de limba germenica (sec. III) si mai ales neamurile slave (sec. VI-VII) . Amestecul dacilor, al romanilor si al noilor veniti s-a petrecut la nordul si la sudul Dunarii , in decursul mai multor secole .

Continuitatea daco-romana - Dacii, cu toate că au suferit pierderi grele, au rămas, chiar şi după ce a fost instaurată noua conducere, principalul element din Dacia; provincia a fost supusă unui proces de romanizare complex, elementul său de bază fiind impunerea şi adoptarea definitivă a limbii latine. Românii sunt astăzi singurii descendenţi ai Imperiului Roman de Răsărit; limba română este una din marile moştenitoare ale limbii latine, alături de Franţa, Italia, Spania, România este o oază de latinitate în această parte a Europei.

Timp de un mileniu (275 - 1241), de la retragerea legiunilor romane pana la navalirea tatarilor, inaintasii nostri, la adapostul cetatii carpatice si al padurilor, au primit valurile succesive ale popoarelor migratoare, reusind sa-si pastreze fiinta etnica si sa-si intemeieze formatiuni politice proprii, atestate de cronici catre sfarsitul secolului al IX-lea. Continuitatea populatiei romanice in tinutul carpato-danubian, si in special in podisul Transilvaniei, in momentul venirii ungurilor, este dovedita arheologic, lingvistic, toponimic si prin doua texte scrise, izvoare de prima mana: "Cronica notarului Anonimus al regelui Bela" alcatuita in sec. XII, si "Vechea cronica rusa de la Kiev" zisa a lui Nestor.

Crestinarea populatiei daco-romana s-a facut in cursul sec. IV si inceputul sec. V, fiind in buna parte opera misionarilor (propovaduitorilor) care au venit da la drapta Dunarii. Este insa sigur ca au existat cestini in Dacia si inainte parasirii ei de catre romani.
În secolul IX se constata existenta unor formatiuni statale timpurii românesti îndeosebi în Transilvania, al carei teritoriu a fost însa ocupat treptat, prin cucerire, în cursul primelor veacuri ale mileniului II de regatul Ungariei.

Potrivit informatiilor autorului anonim al cronicii "Gesta Hungarorum", voievodatele din Transilvania, conduse de Gelu, Glad si Menumorut,au opus o dirza rezistenta navalitorilor maghiari.Totodata, regii unguri au colonizat Transilvania, populatia autohtona, românii, fiind treptat marginalizati atât pe plan confesional cât si social-politic. Românii transilvani au ramas în afara "natiunilor" politice (maghiari, sasi si secui) ale tarii si confesiunea lor ortodoxa n-a fost acceptata printre cele oficiale (catolica, calvina, lutherana si unitariana).

La sud si la rasarit de muntii Carpati, românii au reusit sa-si formeze în secolul XIV statele Valahia si Moldova care au avut o existenta neîntrerupta pâna la unificarea lor în cadrul statului modern român.
Slavii, care s-au stabilit masiv în sec. VII la sud de Dunăre, au despărţit în două masa compactă a românilor din zona carpato-danubiană: cei de la nord (daco-romanii), au fost separaţi de cei de la sud, care s-au deplasat spre vestul şi sud-estul Peninsulei Balcanice (aromânii, megleno-românii şi istro-românii). Slavii s-au stabilit la nord de Dunăre şi au fost asimilaţi încetul cu încetul de poporul român şi limba lor a lăsat urme în vocabularul şi fonetica limbii române.

Datorită poziţiei lor, românii de la sud de Dunăre au fost pentru prima dată menţionaţi în sursele istorice (sec. X), sub numele de vlahi sau blahi (valahi); acest nume arătând că ei erau vorbitori ai unei limbi romanice, şi ca popoarele non-romanice din jurul lor recunoşteau acest fapt. După anul 602, slavii stabiliţi masiv la sud de Dunăre au fondat un ţarat puternic bulgar, în sec. IX.

Asta a făcut o breşă între românii din nordul Dunării şi cei aflaţi la sud de Dunăre. Pe măsură ce au fost supuşi la tot felul de presiuni şi izolaţi de trunchiul puternic românesc de la nord de Dunăre, numărul românilor din sudul Dunării a scăzut continuu, în timp ce fraţii lor de la nordul Dunării, cu toate că trăiau în condiţii extrem de dificile, şi-au continuat evoluţia lor istorică, ca o naţiune separată, cea mai îndepărtată la est descendenţă a Imperiului Roman.

In lucrarea sa Robert Roessler afirma ca dacii au fost omorati in masa dupa 106 . Este evident ca acest lucru nu este adevarat datorita faptului ca romanii aveau nevoie de forta de munca si nu el statea in obicei sa masacreze populatiile din teritoriile nou cucerite.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles