Contributia cronicarilor romani

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Romana Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 10433
Autor: Andreea Dimensiune: 9kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai inalte culmi. In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche, primul cronicar care a scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti contemporani sai, el considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o carmuieste, facandu-si simtita prezenta in anumite fenomene naturale.

0x08 graphic

De-a lungul timpului, oameni precum Grigore Ureche, Miron Costin, Ion
Neculce si Dimitrie Cantemir au saltat literatura romana pe cele mai
inalte culmi.

In conceptia despre lume si viata, Grigore Ureche, primul cronicar
care a scris in limba tarii, este un providentialist. Ca toti
contemporani sai, el considera ca Dumnezeu a creat lumea si tot el o
carmuieste, facandu-si simtita prezenta in anumite fenomene naturale.

Ideile sale politice sunt acelea ale marii boierimi. Domnul este unsul
lui Dumnezeu pe pamant, insa trebuie sa conduca tara dupa sfatul
boierilor, sa fie "o matca fara ac". Iubirea de tara si dorinta de a o
vedea independenta se stravede la tot pasul in paginile cronici, de
unde atitudinea lui antiotomana. De aici admiratia lui Ureche pentru
figura lui Stefan cel Mare, caruia ii consacra, pe drept cuvant, un
insemnat numar de pagini in cronica sa. Facandu-si studiile in
Polonia, la Lvov, si venind in contact cu ideile umanismului,
cronicarul acorda o mare importanta rolului personalitatii in
dezvoltarea istoriei. Independenta Moldovei, ca si intrega epoca de
inflorire de pe timpul lui Stefan cel Mare, se datoreste, dupa Grigore
Ureche, aproape exclusiv personalitatii exceptionale a marelui
voievod, pe care scriitorul il reda cu mandrie ca exemplu,
contemporanilor sa. Scrisul lui Ureche are insa un caracter sobru si
concis, restrans aproape numai la faptele domnitorului, pe care le
comenteaza lapidar in cate o "invatatura" sau "nacazanie". Relatarea
se face intr-un limbaj popular, de povestire si, pe alocuri, de
pomelnic, simbla insiruire de fapte. Cronicarul e un moralist, observa
caracterele si le judeca, in lumina conceptiilor sale, folosindu-se
adesea, pentru conciziune, de maxime preluate din Biblie sau din
vorbirea curenta. Toate aceste trasaturi ale scrisului lui Ureche pot
fi aflate, in mic, in cunoscutul paragraf consacrat portretului lui
Stefan cel Mare, iesit parca din pana lui Tit Liviu roman. In cadrul
expunerii cronicii, Stefan cel Mare, are un rol ilustrativ, de
gravura, menita sa emotioneze pe cititor, dupa ce, in paginile
anterioare s-a edificat asupra personalitarii domnitorului prin
expunerea faptelor acestuia.

Mai invatat decat Grigore Ureche, Miron Costin, care de asemenea isi
facuse studiile in Polonia, la un colegiu iezuit din localitatea Bar,
are aceleasi conceptii filozofice si politice ca si predecesorul sau.
In plus, am putea adauga la el o anume nota de sceptism cu privire la
posibilitatea scuturari jugului otoman, lucru ce se explica prin epoca
in care a trait cronicarul, cand dominatia turceasca din afara,
favoriza tot mai mult asuprirea feudala si decadera dinauntrul tarii.

Ca scriitor, Miron Costin este mai "cult" decat Grigore Ureche, si
fraza sa, pastrand unele elemente populare, este stilizata in chip
constient, pentru urmariea efectelor. "Miron observa sistematic,
compune, si ceea ce iese de sub pana lui, mult mai putin spontan, este
rodul unei arte" - scrie George Calinescu in "istoria literaturii
romane". Avand adesbateri o problema foarte importanta, aceea a
demonstarii latinitatii poporului nostru si a inlaturarii asertiunii
calomnioase venita din partea lui Simion Dascalul, in "De neamul
moldovenilor...", cronicarul cauta din capul locului, tinuta demna,
intelectuala. Ceea ce imprezioneaza in acest inceput al dezertatiei
sale este stapanirea vibratiei emotive, izvorata din patriotism
ardent, dar acoperita intr-o expunere ce cauta a convinge prin
justetea si obiectivitatea argumentarii. Imprumutand din sintaxa
latina punerea verbului din principala la sfarsit si constructia
ampla, cronicarul realizeaza pe deplin ceea ce isi propune. Moralist
si el, costin cauta a caracteriza lapidar, dar cu patrundere si
plasticitate, pe istorici care s-au ocupat inaintea sa de problema in
chestiune.

In sfarsit, din straduinta oentru conciziune, lui Miron Costin i se
intampla uneori sa spuna cate o vorba memorabila, care se constituie
in maxima, cu caracter inalt moralizator: "... sa aibi vreme si cu
cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca nu este alta si mai
frumoasa si mai de folos in toata viata omului, zabava, decat cetitul
cartilor". Din scripturi "agonisim nemuritoriu nume"; "Cercati
scripturile. Scriptura departe lucru de ochii nostrii, ne invata cu
acele trecute vremi, sa pricepem cele viitoare".

Privite indeaproape, sub raport stilistic indeosebi, fragmentele lui
Ion Neculce, din "O sama de cuvinte" sunt niste instantaneie epice,
schite si nuvele in raccourci, de o mare conciziune. Romanticii de la
mijlocul seculuilui trecut, un Negruzzi, un Bolintineanu, sau un
Alecsandri i-au reluat si dezvoltat motivele, in spiritul pasoptist al
epocii. Fireste, nota patriotica a fost mult accentuata, insa urmasi,
oricat de talentati, sunt departe de arta spontana a cronicarului (am
spune, sunt lipsiti de autenticitate). In orice caz, ca poeti
romantici, ei pun avant si solemnitate, lucru ce nu sunt de gasit la
Neculce, prozator si povestitor intru totul apropiat lui Ion Creanga.
Ca si Creanga, cel din povesti si cel din povestiri, Neculce este un
colportor care trage cu urechea: " ase vorbascu oamenii", "dzic sa
fie..", etc., dand apoi in vileag cate o intamplare sau cate un gest
memorabil al cutarui,sau cutarui personaj istoric, daca nu
adevarat,posibil totusi, caci, spune cronicarul, in prezentarea
anecdotelor sale: "Deci, cine va ceti si le va crede, va fi bine, iara
cine nu le va crede, iara va fi bine; cine pre cum ii va fi voia asa
va face". Neculce ne apare ca primul nostru culegator de folcror, e
drept, numai al unui anumit soi de folclor, acela care tine de legenda
istorica. Insa, ca si mai tarziu Anton Pann si Creanga, Neculce nu
este un culegator de folclor, pur si simplu.Marca personala a artei
prozatorului se vede, precum se descrie in cronica, printr-o punere in
pagina bine masurata, desi altcum spontana. Mai mult inca, asemenea,
din nou, lui Anton Pann si lui Creanga, Neculcea obisnuieste, cel mai
adesea, sa aduca, odata cu relatarea faptului, comentariul sau foarte
personal. Ceea ce se intampla si aici, in ultimele siruri, unde
mentalitatea boierului cu respect pentru vechile oranduieli si dispret
fata de amestecaturile prostimii parvenite. Modalitatea narative
directa, stilul firesc si apropiat de cel popular, continutul epic si
general-uman atat al cronicii, cat si al legendelor, toate au
constituit un bogat izvor de inspiratie a literaturii noastre
ulterioare.

Personalitate enciclopedica, "Inorogul alb" al gandirii romanesti, cum
il considera Lucian Blaga, Dimitrie Cantemir s-a afirmat ca scriitor,
geograf, filozof, teolog, lingvist, folclorist, etnolog si om politic.
Solidim format in variate domeni, politolog, diplomat innascut,
beizadeaua crestina a castigat increderea sultanului Ahmed al III-lea,
de la care a obtinut favoarea de a consulta documentele istoriei
imperiala, pe care le-a uzitat in realizarea celebrei opere "Cresterea
si descresterea Curtii otomane", ramasa si astazi o lucrare de
referinta in bibliografia de specialitate.

Creatia sa este diversa, de la studiile de logica la literatura de
fictiune. Un loc important, ocupa in opera lui Cantemir "Hronicul
vechimei a romano - moldo - vlahilor", locrare redactata intre anii
1719 - 1722. Desi Cantemir era concentat mai ales asupra operelor sale
de anvergura, dedicate Imperiului Otomani si natiei sale, cea mai
cunoscuta lucrare a sa ramane "Descrierea Moldovei (Descriptio
Moldaviae)", redactata in limba latina si publicata in 1716, la cerea
Academiei de Stiinte din Berlin, consusa atunci de prestigiosul G.W.
Leibniz, fondatorul si primul ei presedinte. De-abia in 1895 a fost
publicata, intaia oara in limba nationala, spiritualitatea romaneasca
redobandind, abia duba un secol de la moartea autorului, scrierea sa
cea mai moderna. "Hronicul vechimei..." este ultima sa scriere si cea
mai erudita, in care, trateaza critic si stematic, istoria romanilor
de la originile sale, privind cronologic evenimentele si dispunand
informatia in jurul temei centrale, aceea a continuitatii existentei
poporului nostru. Cantemir este un spirit continuator, preluand
afirmatiile cronicarilor moldoveni, dar exagerand in sustinerea
origiini pur latine a neamului romanesc, idee regasita si in operele
istoriciilor Scolii Ardelene. Dimitrie Cantemir a sustinut originea
romantica a natiuni si a limbii noastre in spiritul ideilor umaniste,
pledand in favoarea afirmatiei sintetice ca "suntem urmasii unui popor
care a creat o civilizatie si o cultura clasica.

Aparuta in epoca elenista, continuata in Antichitatea ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles