Costume populare

Trimis la data: 2006-05-11 Materia: Diverse Nivel: Liceu Pagini: 17 Nota: / 10 Downloads: 4598
Autor: Anonim Dimensiune: 703kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Costume populare - Tara Oltului prezinta din punct de vedere al portului trei zone. Cea dintai - zona Avrigului – grupeaza localitatile: Porcesti, Sebesul de Sus, Sebesul de Jos, Racovita, Avrigul, Porumbacul de Sus, Porumbacul de Jos si Sarata. Elementele carecteristice in port sunt aici: vanatoarea alba sau pastura cu flori rosii pentru cap, surtele vinete din doua-trei foi de “cu ochi”, iar in spate cratintele rosii, iile cu pumnasii intorsi, apoi pieptarul cu flori mari rosii si cu ciucurei si buboul negru purtat in trecut atat de barbati cat si de femei.

La barbate, camasa cu maneca larga. In picioare caltunide panura sau de piele. In general, culori puternice, in trecut predominand rosu, iar mai de curand culoarea neagra. Portul de Saliste a patruns aici la sfarsitul secolului al XIX-lea , fiind preluat si dezvoltat intr-o varianta locala.

Zona Fagarasului formeaza zona Tarii Oltului si este cea mai cuprinzatoare – cu 51 localitati, intre care si Fagarasul – mergand de la Cartisoara pana la Stanca Noua si Sercaia. Portul este mai sobru, din materiale groase, tipice fiind aici pomeselnecele albe la femei, pastura neagra pe corp in gen de fota, sarica si buboul cu par alb, camasile cu “strafuri” si “pumnasi” la barbate, “recalele”, opincile cu nojite de par de cal sau de capra etc. Elementele noi in port patrund mai tarziu, dupa 1920, adaugandu-se sau suprapunandu-se vechiului port.

In fine, cea de-a treia este zona de est, de la Parau la Mateias ( 12 localitati ), cu portul colorat pestrit si in care influenta portului sasesc, si in parte a celui unguresc, se resimte in croi, materiale si ornamentica. Cuprinsa intre olt si muntii Fagarasului, Tara Oltului se prezinta ca un ses lung de vreo 65 km si lat de 5-18 km, ce se intinde de la Turnu Rosu spre rasarit pana in Muntii Persani.

Cea dintai impresie pe care ti-o lasa aceasta zona este puternica ei unitate geografica, asemanarea si darzenia oamenilor, caliti in lupta cu exploatarea din trecut si cu zgarcenia pamantului. Pe zecile de rauri ce brazdeaza sesul din munte spre Olt sunt asezate satele, cate doua-trei, sate surori, unul in sus si altul in josul raului al carui nume il si poarta: Arpasul de sus, Arpasul de Jos, Ucea de Sus, Ucea de Jos. Vistea de Sus, Vistea de Jos, Sambata de Sus, Sambata de Jos etc. Altele stau fata in fata, tot pe acelasi rau: Streza si Oprea Cartisoara, Voivodenii Mari si Voivodenii Mici, Berivoii Mari si Merivoii Mici, Telechi Recea si Vaida Recea etc. Acolo unde sesul se largeste, apar trei-patru randuri de sate paralele cu Oltul si muntele. Toate sunt apropiate , intre 1-8 km unul de altul, si grupate in palcuri.

In ceea ce priveste ocupatiile, cresterea vitelor cunostea in trecut o mare extindere ( la 1632 numai cetatea Fagarasului avea 16.984 oi, iar la 1640 in 46 sate se numarau 24.719 oi si capre ). Turmele mergeau si in transhumanta, peste Carpati. Alaturi de pastorit si cresterea vitelor, agricultura era ocupatia de baza, terenurile cultivate crescand in dauna padurii defrisate dinspre Olt spre munte. Se cultiva mai ales meiul, secara.

Ovazul, hrisca si canepa, iar dupa 1800, cartofii. Culturile se faceau prin rotatie in 2-4 tarlale, ingaduind cresterea vitelor mari si gunoirea pamantului. Dintre industrii si mestesuguri, un avant deosebit au luat industria lemnului, sticlariile, morile de hartie, moraritul, piuaritul si olaritul. La 1722 se numarau in districulu Fagarasului 105 mori, 62 piue iobagesti, 2 sticlarii, 131 caldari de rachiu etc. Tabacaritul a cunoscut o mare inflorire, caci la 1643 principele G. Rakoczy I a confirmat statutele breslei tabacariloe romani din Fagaras. Exista si o breasla a palarierilor.

Capitalismul si politica dictate de dualismul austro-ungar dupa 1867 distrug vechile relatii. Exploararea taranimii se intensifica. Nici dupa primul razboi mondial situatia nu e mai buna. Bratele de munca sunt absorbite de marile fabrici create pentru productia de armament.
In ultimii ani, regiunea se transforma structural, datorita marii sale dezvoltari industriale.

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles