Creanga - Amintiri din copilarie

Trimis la data: 2003-02-17 Materia: Romana Nivel: Gimnaziu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 6989
Autor: Mirela N. Dimensiune: 10kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Amintiri din copilarie” reprezinta opera de maturitate artistica a lui Creanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o exceptionala capacitate de fixare a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana. Cartea este un “roman” al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane.

"Amintiri din copilarie" reprezinta opera de maturitate artistica a
lui Creanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat
si cu o exceptionala capacitate de fixare a unui univers uman
necunoscut pana atunci in literatura romana.

Cartea este un "roman" al varstei inocente si al formarii, al
modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte
de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu reflecta numai
dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant. De aceea,
"Amintiri din copilarie" este si o evocare a satului traditional, un
tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fixate
printr-o existenta multimilenara.

Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru
ca, daca prin amanunte Nica este propria sa ipostaza, asa cum i-o
pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este "copilul
universal" (G. Calinescu): "asa eram eu la varsta cea fericita si asa
cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul".

Izvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din
perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls
afectiv greu de stapanit: nostalgia.

Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. In cele
patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a
desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie
puncte de referinta in formarea eroului.

Partea I se deschide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania
parintelui, unde s-a adunat o multime de baieti si fete, printre care
si Nica. Dar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in
dar pe "Calul Balan" si "Sfantul Nicolai" pentru a-i indemna in acest
sens. Nica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului
David Creanga.

Rupt de vatra satului, Nica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala
din Brosteni. Aici, eroul va avea parte de o serie de peripetii:
caderea in Ozana, sederea in gazda la Irinuca, umplerea de raie
capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita.

Inceputul partii a II-a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea
indreptandu-se asupra casei parintesti. Apare chipul mamei, odata cu
intamplarile din copilarie: uratul de Anul Nou, pupaza din tei, la
scaldat, etc.

Rememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea
lui Nica, ca om, dandu-i o imagine asupra lumii, imbogatindu-i
universul cunoasterii.

Dialogul cu propriul cuget (din debutul partii a III-a) este o
modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial, constient
de valoarea propriei creatii.

In acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu-si
in continuare drumul, ca elev la scoala domneasca din Targul
Neamtului, apoi la scoala de catiheti din Falticeni. Scriitorul
urmareste procesul formarii adolescentului Nica in raporturile lui cu
viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala.

In capitolul al IV-lea, memoria afectiva a eului narator reface drama
adolescentului care, in toamna lui 1855, paraseste satul pentru a urma
seminarul de la Socola. Aceasta despartire reprezinta dezradacinarea
din universul Humulestilor, iesirea din taramul miraculos al
copilariei. Lumea in care patrunde eroul este inferioara celei din
care tocmai a iesit, iar Nica se simte aici lipsit de aparare in fata
vietii si a timpului ireversibil.

Numarul personajelor ce apar in "Amintiri din copilarie" este relativ
mare, fara ca portretul care l-i se face sa fie adancit in mod
deosebit. Aproape toate sunt conturate sumar, prin caracterizare
directa, prin actiune ori limbaj. Creanga reuseste sa le schiteze o
individualitate prin tehnica detaliului, care ii permite sa nuanteze
caracterele.

Multe personaje se retin prin lapidarele si expresivele caracterizari
pe care le face autorul: Smarandita e o "zgatie de fata", badita
Vasile - "harnic si rusinos ca o fata mare" etc. Altele seamana cu
eroii din basme: Mogorogea e certaret ca Gerila, Nica Oslobanu pare o
varianta a lui Chirica din povestea "Stan Patitul".

Mai bine conturate sunt portretele parintilor: Stefan a Petrii e
barbat harnic si gospodar, dar dispretuieste invatatura. Ca fire e
moale, dar Creanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici
si pentru munca depusa pentru a-si intretine familia.

Smaranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se
socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor.
Tipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o fiinta
autoritara, dar si cu tact pedagogic, manuind cu abilitate rasplata si
pedeapsa. Absenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel
caracteriologic. Creanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri
fantastice: "cu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii:
alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea
grindina in alte parti, infigand toporul in pamant, afara, dinaintea
usii" etc. Apoi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija
fata de casa si de destinul copiilor. Smaranda este o fire mai aspra,
cu vointa neclintita, care isi iubeste copiii fara sentimentalisme,
dar cu un devotament nemarginit.

Insa, dincolo de toate celelalte portrete, Nica este personajul
constitutiv al textului, si in jurul sau sunt reunite toate
semnificatiile. Ca structura a unei existente, Nica se contureaza de
la indeterminare la autodeterminare.

Urmarind evolutia scolara a lui Nica, scriitorul surprinde cu
luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. Eroul
este: "slavit de lenes", "un pierde vara" impins spre invatatura de
mama si bunicul sau. Ipostazele devenirii releva fatetele
personalitatii sale, nu lipsita de contradictii. "Om din doi oameni",
framantat din "huma din Humulesti", si inzestrat cu har, apartine si
spiritului inalt si lutului din care se trage.

Nica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei
menite sa infatiseze varietatea firii umane.

Din punct de vedere al artei narative, Creanga este un povestitor
desavarsit, impresionand prin modul in care "spune". In aceasta
privinta, el se afla intre Ion Neculce si Mihail Sadoveanu, toti trei
alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin
elementele comune ale artei lor narative. Principala trasatura a
operei lui Creanga este tendinta scenica, tehnica orala a spunerii. El
scrie ca si cum ar trebui sa-si interpreteze textul, placandu-i sa
imite, sa parodieze, sa exagereze, sa gesticuleze, sa treaca de la
monolog la dialog, sa intre in pielea fiecarui personaj. In nici o
imprejurare nu-si uita insa interlocutorii imaginari, carora li se
adreseaza direct: "Si dupa cum am cinstea sa va spun" sau "va puteti
imagina (...)", "Insa ce ma priveste? Mai bine sa ne cautam de ale
noastre".

O alta trasatura a operei "Amintiri din copilarie" este dinamismul
anecdotic, uluitoarea

navala a intamplarilor, rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. Nu
intotdeauna intre ele exista legaturi de fond, drept pentru care
naratorul gaseste formula de trecere, de marcare a schimbarii, cum ar
fi: "D-apoi cu smantanitul oalelor, ce calamandros a fost", pastrand
astfel coerenta si unitatea episoadelor.

Adevarata forta a lui Creanga se manifesta cand incepe sa nareze.
Atunci, exprimarea este vie, autentica, fraza, bogata in verbe, devine
puternic evocatoare, iar intamplarile si oamenii prind viata.

Creanga isi pastreaza in "Amintiri din copilarie", ca si in povesti,
placerea de a glumi. Scriitorul provoaca rasul permanent (cu rare
momente de seriozitate nostalgica), privind totul dintr-o perspectiva
care amuza, exagerand, zeflemizand, autoironizandu-se.

Umorul lui Creanga se vadeste mai ales in exprimarea poznasa,
mucalita, intr-o siretenie a frazei, in care cazi ca intr-o capcana.
Alteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in
combinatii surprinzatoare. Astfel, mos Chiospec ciubotarul il
intampina pe Nica strigand: "He, he! bine ai venit, nepurcele!", boala
de care sufera eroul este o "cinstita de holera", iar in postura de
elev acelasi erou este "slavit de lenes".

Rasul este starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire
este sa ingroase, sa exagereze, sa caricaturizeze: fetele sunt
"dracoase", iar baietii "mangositi", "prostalai", "ghiavoli",
"hojmalai" etc.

Voia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara
naratiunea cu zicale, cu expresii populare si vorbe de duh, prin care
se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o
aluzie ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2018 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2018 Evaluare Nationala 2018 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles