Creierul animalelor

Trimis la data: 2005-05-11 Materia: Medicina Nivel: Liceu Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 482
Autor: Cosmin Stoian Dimensiune: 175kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Creierul, ca organ separat , a crescut din sistemul nervos al primelor animale . Prima viaţă consta din organisme unicelulare , dar când s-au dezvoltat cu mai mult de o celulă , cele care au avut cel mai mare succes au fost cele cu un sistem intern de comunicaţii, un sistem nervos. Un asemenea sistem permitea celulelor să facă schimb de informaţii . Nu toate formele de viaţă au acest sistem intern de comunicaţii : spongierii de exemplu nu au deloc aşa ceva . Cele care au celule nervoase (neuroni) au putut să adopte o varietate largă de forme şi să se adapteze la o gamă mai largă de medii.

Creierul, ca organ separat , a crescut din sistemul nervos al primelor animale . Prima viaţă consta din organisme unicelulare , dar când s-au dezvoltat cu mai mult de o celulă , cele care au avut cel mai mare succes au fost cele cu un sistem intern de comunicaţii, un sistem nervos. Un asemenea sistem permitea celulelor să facă schimb de informaţii . Nu toate formele de viaţă au acest sistem intern de comunicaţii : spongierii de exemplu nu au deloc aşa ceva . Cele care au celule nervoase (neuroni) au putut să adopte o varietate largă de forme şi să se adapteze la o gamă mai largă de medii.
Cea mai veche şi mai simplă formă de sistem nervos este reţeaua nervoasă . A ceasta constă din celulele nervoase răspândite în întregul corp al animalului , făcând posibil schimbul de informaţii . Dar reţelele nervoase nu au structuri centrale pentru coordonarea informaţiilor . Cnidarii, precum hidra , şi echinodermele , precum castravetele de mare , funcţionează cu reţele nervoase. Dacă apare un stimul , asemenea forme de viaţă reacţionează rapid .
Dacă de exemplu , o meduză este atinsă de o vietate mică ce este prada sa , întregul corp poate să se contracte sau un tentacul poate să se înfăşoare în mod automat în jurul prăzii .
Stimularea şi reacţia sunt rapide . Nu există prelucrare de informaţii , doar o acţiune reflex.

CORDOANE NERVOASE

Următorul stadiu de dezvoltare a fost atunci când reţeaua nervoasă a devenit cordon nervos – un mănunchi de nervi dispus de-a lungul părţii anterioare a corpului unui animal .
Odată ce celulele nervoase au ajuns să fie asamblate în acest fel , terenul a fost pregătit ca unele secţiuni ale cordonului să se transforme în ganglioni nervoşi , nişte noduri în care se întâlneau mai mulţi neuroni şi puteau să facă schimb de informaţii şi de comenzi . Animalele care au asemenea ganglioni sunt cele care prezintă simetrie faţă de o axă centrală – adică pot fi împărţite în jumătăţi care sunt imaginea în oglindă una faţă de cealaltă. Viermii laţi planaria , de exemplu, au o serie de ganglioni similari dispuşi de-a lungul unui cordon . În cazul râmelor , există un ganglion pentru fiecare segment al corpului . Atât la viermii laţi cât şi la râme există un singur ganglion în cap , care adesea este descris ca fiind un creier primitiv .
De exemplu , în cazul râmei , ganglionul din segmentul capului este conectat le gură .
La aceste animale ganglionul din cap a avut o mare importanţă decât alţi ganglioni , din două motive principale .În primul rând , pentru că era conectat direct la gură , el a devenit important în identificarea şi localizarea hranei . De exemplu , dezvoltarea unui simţ al mirosului a fost importantă , şi aceasta a fost însoţită de înmulţirea funcţiilor ganglionului frontal . A existat de asemenea o creştere a importanţei celulelor fotosensibile din cap : aceste s-au transformat mai târziu în ochi.
Faptul că animalele se deplasau cu capul înainte în timp ce căutau hrana a făcut ca importanţa ganglionului cerebral să crească . Animalele care aveau un singur cordon nervos erau de asemenea mai eficiente şi mai rapide în prelucrarea informaţiilor decât animalele cu mai mult de un singur cordon .
Insectele s-au dezvoltat în urmă cu aproximativ 550 milioane de ani . Ganglionul lor cerebral s-a dezvoltat , jumătate din el fiind dedicat prelucrării informaţiilor legate de simţul mirosului . Alte vietăţi la care au apărut ganglioni mai sofisticaţi au fost cefalopodele – sepiile , calmarii şi caracatiţele . În acelaşi timp , tentaculele lor au devenit foarte abile , astfel încât ele au devenit vânători pricepuţi în mediul marin.

La cefalopodel ganglionii au fuzionat formând un centru de control mare , dispus în jurul esofagului diferitelor specii . În acest centru de control , diferiţii ganglioni controlează zone diferite sau funcţii diferite ale corpului . Acesta seamănă mult cu creierul vertebratelor. Sistemul nervos al animalelor lipsite de coloană vertebrală ( nevertebrate) poate să fie foarte complex , musca domestică are peste un milion de celule nervoase . Însă dezvoltarea creierilor mari a apărut la vertebrate .

CREIERUL VERTEBRATELOR

Primele vertebrate s-au dezvoltat acum aproximativ 500 milioane de ani la sfârşitul cambrianului . Acestea au fost aşa numiţii peşti fără fălci .Trăsătura lor definitorie a fost chiar coloana vertebrală – un şir de oase legate între ele care puteau să protejeze cordonul nervos . La vertebrate măduva spinării şi creierul de deasupra sa au devenit un sistem nervos central , la care erau ataşaţi senzori peste tot în restul corpului , cunoscuţi ca sistem nervos periferic.
Creierul vertebratelor este împărţit în trei părţi : creierul posterior , creierul mijlociu, şi creierul anterior .La peşti fiecare dintre cele trei simţuri principale (mirosul, văzul , auzul) sunt asociate cu una din părţile creierului . De exemplu creierul lor anterior este strâns asociat cu mirosul , lobii potici ai creierului mijlociu sunt zonele cele mai importante.
Vertebratele şi-au dezvoltat anumite părţi ale creierului în funcţie de modul lor de viaţă .
De exemplu, păsările în general nu au nevoie de un simţ puternic al mirosului . De aceea ele au centre olfactive slab dezvoltate în creierul anterior . Pe de altă parte ele au zone puternic dezvoltate ce controlează comportamentul instinctiv , precum construcţia cuiburilor .La păsări încă creierul mijlociu este proeminent , dar la mamifere creierul anterior s-a dezvoltat fiind cea mai importantă zonă a creierului,
iar lobii potici ( care sunt foarte importanţi la amfibieni)sunt , prin comparaţie , mai puţin importanţi .
Creierul mare este acoperit cu membrane subţiri formate din neuroni , numite cortex cerebral . Se crede că aceasta a apărut prima dată la reptile asemănătoare cu crocodilul . Creierul mare este împărţit în două jumătăţi , numite emisfere cerebrale , care sunt foarte bine dezvoltate la mamifere .La unele mamifere cortexul cerebral este cutat şi şanţat , ce îmbunătăţeşte mult puterea de prelucrare a creierului. Unele grupuri de mamifere – primatele şi mamifere marine – au fost multe cute .
Mărimea emisferelor cerebrale şi numărul de cute sunt importante pentru gradul de inteligenţă pe care îl au mamiferele . Se poate prezice reacţia unui animal la stimularea cortexului cerebral . Acest lucru se datorează faptului că , în utilizarea acestei părţi a creierului , este implicată o mare libertate de alegere.


Powered by http://www.referat.ro/
cel mai complet site cu referate

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles