Criza rachetelor din Cuba

Trimis la data: 2005-01-12 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 14
Autor: Cristian Anghel Dimensiune: 17kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Dezvoltarea armelor nucleare modifica brusc raporturile intre cele doua mari puteri. Capacitatea distructiva a bombelor atomica (A) si cu hidrogen (H) este atat de mare (ex: Hiroshima si Nagasaki 1945) incat nici o putere nu e capabila sa le reziste chiar daca dispune de un important armament clasic. Un razboi nuclear ar dura zile, daca nu ore, asadar abordarea statistica a premiselor (efectivele militare, calitatea armamentului, puterea industriala etc.) nu mai este relevanta si geopolitica interbelica isi pierde sensul. Strategia militara devine pur tehnica: conditiile de atac si durata zborului intre locurile unde sunt socate capacitatile nucleare si obiective sunt esentiale.

Criza rachetelor din Cuba

Dezvoltarea armelor nucleare modifica brusc raporturile intre cele doua mari puteri. Capacitatea distructiva a bombelor atomica (A) si cu hidrogen (H) este atat de mare (ex: Hiroshima si Nagasaki 1945) incat nici o putere nu e capabila sa le reziste chiar daca dispune de un important armament clasic. Un razboi nuclear ar dura zile, daca nu ore, asadar abordarea statistica a premiselor (efectivele militare, calitatea armamentului, puterea industriala etc.) nu mai este relevanta si geopolitica interbelica isi pierde sensul. Strategia militara devine pur tehnica: conditiile de atac si durata zborului intre locurile unde sunt socate capacitatile nucleare si obiective sunt esentiale.
     Intre 1946-1949 doar americanii detineau arma nucleara si in caz de conflict ar fi fost siguri de victorie daca puteau lovi centrele vitale ale adversarilor. Viteza vectorilor nu este foarte importanta, ci doar raza de actiune.
     Aparitia primei bombe atomice sovietice modifica situatia: tara care va castiga va fi aceea care isi va putea distruge adversarul inainte ca acesta sa poata riposta. Deci avantajata este tara ce are baze nucleare mai apropiate de centrele vitale ale celeilalte.
     Bazele americane din Europa, Orientul Mijlociu si Extremul Orient ofera capacitatea de a interveni in timpul cel mai scurt, dar centrele strategice ale URSS erau raspandite pe o arie extinsa din zona Uralilor pana in Siberia.
     Centrele vitale ale SUA sunt concentrate in nord-est (Industrial Belt) pe aproximativ un milion de km2, dar avioanele rusesti nu dispun de baze apropiate. Pot lovi rapid toate obiectivele din Europa de Vest dar au nevoie de aprox. 10 ore pentru a ajunge deasupra centrelor vitale americane (pe deasupra Antarcticii). Deci SUA trebuie sa poata detecta orice avion venind din nord si prin colaborare cu Canada creaza linia DEW (Detection Early Warning) aprox. de-a lungul paralelei 70 grade nord dispunind astfel de un ragaz de 3 ore pentru inteceptarea bombardierelor sovietice. Echilibrul descurajarii reciproce nu este perfect pt. ca SUA au o pozitie mai buna decat URSS.
     Intre 1957-1958 rusii perfectioneaza rachetele balistice care ajung la o viteza de 6000 km/ora si o raza de actiune de 10.000 km iar in conditiile epocii nu este posibila interceptarea unei rachete lansate. Cursa inarmarii continua. Americanii recupereaza intarzierea intre 1958-1960 cu ICBM (Inter Continental Balistic Missiles) si IRBM (Intermediate Range Balistic Missiles).
     Pentru credibilitate, forta nucleara trebuie sa poata atinge dintr-o singura lovitura toate centrele vitale ale adversarului. Submarinele echipate cu focoase nucleare impiedica distrugerea dintr-o lovitura a tuturor rampelor de lansare ale adversarului fiindca sunt greu de detectat.
     Paradoxal, evolutia tehnicii incita la prudenta: fiecare se teme ca adversarul isi poate lansa propriile rachete inainte de a fi distrus si asa incepe cu adevarat era descurajarii nucleare reciproce.
     Malenkov, la putere intre 1953-1955 intelege ca un razboi nuclear ar avea asemenea consecinte incat victoria si-ar pierde sensul si ideea descurajarii castiga teren in est.
     Criza rachetelor din Cuba din1962 arata cat de fragil este echilibrul.
     Doctrina ripostei graduale (McNamara 1962) precizeaza pozitia SUA fata de un conflict nuclear: in blocul lor SUA decid singure utilizarea armei nucleare.
     Dupa 1962 este atins un nou echilibru dar se reveleaza consecintele dramatice pe care folosirea masiva a bombelor atomice le-ar avea asupra mediului inconjurator: iarna nucleara, o racire cu 40 grade a mediului si efectul descurajarii este intarit. Opinia publica incepe sa se simta amenintata.
     Devine evident ca arsenalele nucleare necesare a face credibile loviturile nu vor fi folosite dar pentru a aborda o negociere a dezarmarii in bune conditii trebuie sa dispui de cat mai multe bombe si vectori posibili. Cursa inarmarilor se accelereeaza chiar cand americanii si sovieticii sunt convinsi ca intr-o zi tot vor trebui sa le distruga. Negocierile privind dezarmarea incep sa aiba loc pe la sfarsitul anilor ’60.
     Natura armei nucleare face ca efectele sale psihologice sa fie importante. Adversarii nu ascund puterea bombelor lor dar se feresc sa faca estimari exacte ale arsenalelor pentru a largi spectrul amenintarii si pentru a avea o arie de manevra in cazul negocierii. Americanii si sovieticii joaca acest joc si stiu ca si adversarul face la fel, incat mentinerea echilibrului este posibila daca fiecare este capabil sa evalueze si localizeze arsenalul celuilalt. Aici intervin serviciile de informatii: multe date se afla prin metode clasice de spionaj dar instalatiile nucleare sunt vizibile din avion.
     Hrusciov refuza planul american “cer deschis” de controlare reciproca a arsenalurilor din avion, prin urmare SUA pun la punct avioane de spionaj tot mai evolutate dar in mai 1960 un avion Lockeed U2 este doborat de sovietici. Incepand cu lansarea satelitilor fiecare poate sti ce face celalalt; la sfarsitul anilor ’60 se puteau detecta deja obiecte mai mari de 20 m.
     Rusii si americanii incearca sa reduca amenintarea ripostei venite de pe submarinele nucleare cartografiind precis fundul marilor si oceanelor pentru a cunoaste pragurile ce separa marile adancituri oceanice in scopul alegerii itinerariilor cat mai discrete dar si al plasarii sonarelor in punctele strategice. Totusi datele fundamentale in domeniu nu se modifica in anii’60.
     Se fac eforturi pentru miniaturizarea bombelor atomice si limitarea efectelor lor poluante, creindu-se astfel armele nucleare tactice. Se fac progrese in domeniul lansatoarelor: pentru rachetele cu raza scurta sau medie de actiune se folosesc (de 30 de ani) rampe amplasate pe camioane care sunt practic imposibil de detectat. In Golf, 1991, irakienii dispuneau doar de rachete SCUD invechite dar americanii n-au putut neutraliza instalatiile de lansare ce puteau fi asamblate in cateva ore. Instalarea rampelor pe sine pt. rachetele balistice impiedica controlul reciproc al arsenalelor.
     Miniaturizarea schimba posibilitatile de utillizare: o racheta sovietica poate primi mai multe incarcaturi ce se disperseaza in apropierea obiectivelor – MIRV (Multiple Independently Targetted Re-entry Vehicles = focoase multiple ghidate independent). Pentru aceste rachete nu este suficienta cunoasterea traiectoriei pentru a sti obiectivele vizate, ceea ce perturba sistemul de alertare.
     Miniaturizarea permite folosirea unor vectori mai usori cu tehnica apropiata de cea aviatica, numite rachete de croaziera (americane). Acestea au o precizie excelenta (tinta < 50 m la 1000 km distanta) si pot fi ghidate gratie informaticii la altitudini mai mici de 200 m pentru a nu fi detectate de radare. Loviturile punctuale devin posibile.
     Sovieticii aveau un avantaj in domeniul nuclear dar nu era amenintat echilibrul descurajarii reciproce. Rachetele americane Pershing cu traiectorie programata au compensat acest avantaj. Acestea au o raza de actiune relativ mica si devin periculoase odata amplasate in Europa ceea ce suscita noi dezbateri asupra amplasarii de noi armamente americane pe continentul nostru.
     Initiativa de aparare strategica a presedintelui Reagan modifica profund echilibrul: devenea posibila supravegherea si interceptarea rachetelor balistice in zbor (in stratosfera - razboiul stelelor, pe portiunea ascendenta a traiectoriei, inainte de desfacerea capetelor multiple. Programele militare sovietice nu pusesera accent pe informatica in anii ’60-’70 si intarzierea era foarte greu de recuperat pentru economia blocului estic.
     Incepand din 1975 raportul de putere evolueaza in favoarea SUA in ciuda efortului de inarmare al rusilor.
     Miniaturizarea si precizia loviturilor fac posibile conflicte in care s-ar folosi in acelasi timp arsenalul atomic si armamentul clasic.
     Totodata evolutia tehnica creste probabilitatea diseminarii armelor atomice.
     Bomba atomica franceza
     In anii ’60 economia franceza nu permitea construirea unui arsenal echivalent cu cele ale marilor puteri. Bombele franceze nu puteau apleca semnificativ balanta echilibrului nuclear. Justificarea acestora este de a pune la dispozitia tarii un potential de descurajare suficient de serios pentru orice eventual agresor. In plus, in caz ca americanii nu vor mai fi angajati in Europa, armamentul nuclear ar fi avut acest rol vis-ŕ-vis de sovietici. Conform diplomatilor francezi scopul era de a face ca teritoriul tarii lor sa scape amenintarilor exterioare.
     Pe de alta parte, Franta refuza doctrina ripostei graduale a lui McNamara care face din SUA singurul factor de decizie in domeniul nuclear. Ea retrage din comandamentul ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles