Cronicile medievale si formarea constiintei istorice

Trimis la data: 2010-05-23 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 4 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Anca Dumitrescu Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
In acest studiu de caz dorim sa prezentam cateva date despre cronicile medievale romanesti. Mottoul acestui studiu de caz este: "Istoricul crede ca e de ajuns sa povestesti ce s-a intamplat in trecut. Filozoful se intreaba:pot eu sa stiu ce s-a intamplat in trecut?"Istoricul reconstituie ceea ce s-a intamplat in trecut pe baza dovezilor arheologice,a izvoarelor si a cronicilor,multumindu-se sa aiba o viziune de ansamblu asupra faptelor istorice.In realitate,faptele,ele insele,constituite de el sunt detasate dintr-un context mult mai larg si asezate intr-o schema explicativa.

Istoria reala este un depozit inepuizabil din care istoricul alege ceea ce vrea.De aceea filozoful considera ca nu putem sti adevarul despre trecut;ceea ce numim noi istorie fiind de fapt discursul nostru despre istorie,imaginea incompleta,simplificata si deformata a trecutului.Istoricul produce doar un gen de "fictiune"cu materiale"adevarate".Aceleasi produse istorice si aceleasi fapte sunt tratate diferit in functie de punctul de observatie.Alegerea, ierarhizarea si inlantuirea faptelor rama 444c25e nd in continuare deschisa spre o varietate de solutii.

Pentru umanistii romani ,reconstituirea istorica nu este doar o forma de legitimare, ci are si o valoare morala si pedagogica: cine nu-si cunoaste trecutul risca sa-l repete.In istoria noastra cronicile realizeaza cea dintai imagine scrisa. Marea parte a cronicilor medievale ,ca, de altfel, a intregii literature medievale romanesti au jucat un rol foarte important in constituirea istoriografiei noastre.

Mai intai este nevoie sa amintim cateva fapte din istoria poporului roman.Nascut din colonistii adusi de Traian in Dacia si din dacii ce au ramas in provincie,poporul roman nu isi face alcatuiri politice si bisericesti decat dupa o lunga vietuire cu slavii.Din aceasta pricina,limba statului si a bisericii a fost limba slavona ,iar limba romana se intrebuinta numai in legaturile dintre particulari,invatatura care se dadea fiind tot in limba slavona.

Prin secolul al XVI-lea stapanirea limbii slavone incepe sa slabeasca mai ales din 2 pricini: imputinandu-se manastirile slavonesti de peste Dunare,se imputineaza si numarul celor ce aduceau la noi invatatura slavona.Astfel intre anii 1508-1588 se tiparesc in tarile romane 38 de carti ( atatea se cunosc) dintre care 28 slavone , 2 slavo-romane si numai 8 romanesti de de-a-ntregul.

Literatura romaneasca incepe cu literatura religioasa, cu biserica ,cu cartile bisericesti ,aceasta stabilind unitatea limbii.A doua parte a vechii literaturi o formeaza literature istorica.Incepand prin texte slavone,ea se infatiseaza in scrierile cronicarilor din secolul XVII si XVIII cu insusiri care fac uneori din ea un gen literar dar mai adesea ramane numai cu valoare de document pentru istorici.

Cronicile medievale sunt de mai multe tipuri: cronica de curte(domneasca), scrisa la porunca domnitorului, este un text elogiativ la adresa acestuia ex.: cronicile din timpul lui Stefan cel Mare din secolul XV in limba slavona; cronica anonima in care autorul este necunoscut ex.: anonimul brancovenesc, scrisa in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu si referitoare la domnia acestuia; si cronica de autor, scrisa de catre un boier la initiative acestuia ex.: cronica lui Grigore Ureche ,Miron Costin etc-cronici scrise in limba romana.

Istoriografia romaneasca este ilustrata in special de scrierile cronicarilor moldoveni : Grigore Ureche(cca 1590-1647),Miron Costin(1633-1691), Ion neculce(cca 1672-1745) si a cronicarilor munteni:Radu Greceanu(cca 1655-1714),Radu Popescu(cca 1665-1729).

In Moldova, cronicarii, in majoritatea cazurilor,au cunostinta unii de altii, continuand fiecare firul istoric inceput de celalalt,astfel avem un sir aproape neintrerupt pentru tot trecutul acestui principat de la primele timpuri pana la sfarsitul secolului XVIII. Primul cronicar moldovean a fost Grigore Ureche , el incepandu-si cronica cu anul 1359, an pe care il socoteste el ca data intemeierii principatului Moldovei pana la a doua domnie a lui Aron Voda(1594).

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles