Cruciada a IV-a si jefuirea Constantinopolului

Trimis la data: 2010-04-08 Materia: Istorie Nivel: Facultate Pagini: 3 Nota: / 10 Downloads: 0
Autor: Iulian Marcinean Dimensiune: 19kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Marea tragedie a Cruciadelor nu este faptul ca au esuat in misiunea lor, ci ca au reusit sa distruga Bizantul. Oroarea jefuirii Constantinopolului la 13 aprilie, 1204, a produs o intensa ura ce nu a putut fi uitata. Cruciada a Patra a fost rezultatul logic al antipatiei religioase, ambitiei politice, lacomiei economice si antagonismului incurabil intre doua popoare si doua lumi. Ocuparea capitalei bizantine de catre latini, cu aprobarea tacita a papalitatii, in aplauzele generale ale crestinatatii apusene, dimpreuna cu dezmembrarea teritoriului in folosul venetienilor, a dat o lovitura Bizantului din care nu si-a mai revenit niciodata deplin. El a fost atacat si jefuit ca de niste dusmani, nu ca de niste frati crestini.

Daca ar fi fost dupa ostasii cruciati de rand, capitala ar fi fost atacata si jefuita mult mai devreme. Ceea ce s-a intamplat in 1204 a fost o dramatica si catastrofala criza care s-a dovedit prea mult pentru Bizant. Pe neasteptate, o armata de cruciati, impinsi de propria rapacitate nelegiuita si indemnati de calculata lacomie a venetienilor, a profitat de o conducere cu totul incapabila la Constantinopol. Slabii imparati din dinastia Anghelilor (l185-1204) au fost neputinciosi sa opreasca ostilitatile.

Cetatea, necucerita din vremea lui Constantin cel Mare, care rezistase asediului persilor, arabilor, avarilor si bulgarilor, a devenit acum prada cruciatilor si venetienilor. Cand o armata cucereste cel mai bogat oras din lume, nu te poti astepta la o purtare buna. Ei au jefuit vreme de trei zile, furand, violand si desfatandu-se mai ales cu torturarea preotilor ortodocsi. Comori fara de pret au fost risipite printre cuceritori si multe au fost distruse cu barbarie.

Istoricul francez al Cruciadei a Patra, Villehardouin, comenta: "De la facerea lumii, niciodata nu s-a luat din vreo cetate o asemenea prada uriasa." Scriitorul bizantin Nikita Honiatis comenta: "Chiar si saracinii sunt blanzi si milostivi" in comparatie cu aceste creaturi "ce poarta crucea lui Hristos pe umarul lor." Ei au venit din Apus sa lupte cu necredinciosii turci, dar s-au abatut din cale ca sa jefuiasca cea mai mare dintre cetatile crestine.

Sfintele moaste, multe adunate chiar de Sfanta Elena, au fost carate in Franta. Manuscrise de pret, multe din ele singurele copii pastrate ale unor opere clasice grecesti si romane, au fost puse pe foc. Aghia Sofia, universal slavita a fi printre cele mai frumoase biserici ale crestinatatii, a fost scena celebrarii victoriei jefuitorilor beti.

Comorile bisericii au fost nimicite sau furate iar altarele ei au fost folosite ca mese de joc. Unii dintre cheflii, in necuviincioasa lor petrecere, au adus o prostituata si au pus-o pe tronul patriarhal. Ce ironie ca armatele cruciatilor, care isi incepusera campania cu scopul marturisit de a salva locurile sfinte de necredinciosi, sa pangareasca acum Constantinopolul care era afierosit Maicii Domnului!

Dupa ce au ravasit si jefuit marea Cetate, latinii au purces sa intemeieze un Imperiu Latin cu un imparat franc si un vicerege venetian cu care sa imparta puterea. Tragica evolutie a masacrului din 1204 a fost incununata de instalarea unui patriarh venetian la Constantinopol, Thomaso Morosini (1204-1211). Cei mai multi dintre clericii greci au fost deposedati de proprietatile bisericesti si oamenii au fost siliti sa accepte suprematia Bisericii Romei.

In special, grecilor li se cerea sa rosteasca Crezul cu Filioque, iar Sfanta Liturghie avea sa fie savarsita cu paine nedospita. La inceputul cuceririi, Papa Innochentie al III-lea (l198-1216) a poruncit ca grecii sa fie lasati sa-si pastreze ritualurile, dar acest lucru nu s-a respectat. De fapt grecii din sudul Italiei au fost indemnati de Papa Martin al IV-lea (1281-1285) sa cante Crezul cu Filioque, sub amenintarea cu excomunicarea. Unele practici feudale, caracteristice Bisericii Latine, au fost impuse de asemenea clerului grec, precum depunerea obligatorie a unui juramant prin care se recunostea autoritatea papala, savarsit prin lovirea palmei cu a unui superior latin.

Totusi numerosi clerici ortodocsi si-au pastrat credinta si nu s-au supus acestor practici. O marturie elocventa a adancului resentiment ortodox fata de stapanii papali este data de canonul latin al celui de-al Patrulea Sinod Lateran din Roma (1215), care se refera la obiceiul ortodocsilor de a resfinti altarele de fiecare data cand erau folosite de latini si de a reboteza copiii dupa savarsirea aceluiasi ritual de catre latini. Pana la urma a fost trimis chiar un legat papal la Constantinopol spre a dicta deciziile bisericesti si care, de fapt, a influentat deciziile politice.

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles