Cruciadele

Trimis la data: 2004-03-11 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 17 Nota: / 10 Downloads: 2632
Autor: Victor Dimensiune: 33kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Ideea de cruciada a aparut intr-o Europa aflata in plina expansiune economica, insotita de un proces de colonizare, mai intai interna, in interiorul Europei, apoi externa. Era rezultatul intensificarii schimburilor, ca urmare a antrenarii Balticii in reteaua maritima comerciala, a devoltarii pietei, fapt ce a facut ca in toate clasele sociale sa aiba loc rasturnari. Incepand cu secolul 11, in Eurpa occidentala viata urbana a cunoscut o renastere ce permitea oraselor o afirmare pe plan politic si social ele primind statutul propriu , iar in secolele ce au urmat fiind inscrise in ierarhia feudala, avand dreptul la blazon. In secolele 11-13, numarul oraselor a crescut spectaculos, inflorirea lor impunand forme de viata, de cultura si de gandire noi, ce anuntau viitorul progres social.In secolul 11, orientul era cunoscut europenilor doar din povestirile pelerinilor sau ale negustorilor.Pana la cruciade , prin Orient se intelegea, propriu-zis, Orientul Apropiat, si era concentrat intr-un singur punct, �tara sfanta�(Palestina).

Cruciadele

Introducere
Ideea de cruciada a aparut intr-o Europa aflata in plina expansiune economica, insotita de un proces de colonizare, mai intai interna, in interiorul Europei, apoi externa. Era rezultatul intensificarii schimburilor, ca urmare a antrenarii Balticii in reteaua maritima comerciala, a devoltarii pietei, fapt ce a facut ca in toate clasele sociale sa aiba loc rasturnari. Incepand cu secolul 11, in Eurpa occidentala viata urbana a cunoscut o renastere ce permitea oraselor o afirmare pe plan politic si social ele primind statutul propriu , iar in secolele ce au urmat fiind inscrise in ierarhia feudala, avand dreptul la blazon. In secolele 11-13, numarul oraselor a crescut spectaculos, inflorirea lor impunand forme de viata, de cultura si de gandire noi, ce anuntau viitorul progres social.In secolul 11, orientul era cunoscut europenilor doar din povestirile pelerinilor sau ale negustorilor.Pana la cruciade , prin Orient se intelegea, propriu-zis, Orientul Apropiat, si era concentrat intr-un singur punct, „tara sfanta”(Palestina). Nume ca Ierusalim, Bethleem, Nazareth erau familiare omului inca din copilarie, faceau parte din lumea lui spirituala in care era crescut. Erau locuri ce tineau de traditii biblice, putini le precepeau ca pe o realitate , iar si mai putine stiau sa le gaseasca un loc pe harta, sa le inglobeze intr-un context polotico-istoric datInca din secolul 4 s-a manifestat dorinta crestinilor din Occident de a vizita pentru a vedea cu ochii lor locurile in care a trait si a patimit Isus. Dupa anul 980 valurile de pelerini s-au succedat intr-una, din ce in ce mai numeroase. Multi pelerini erau inarmati deoarece trebuiau uneori sa poarte adevarate lupte cu musulmanii.
Cruciadele au fost operatiuni militare de cea mai mare anvergura pe care le-a intreprins Occidentul medieval. considerate mult timp(pana catre 1800) exclusiv sub aspect religios, in realitate aceste expeditii au avut drept cauze (si rezutate) elemente de natura diferita( sociale, economice, politice, morale), desi au fost mobilizate sub lozinca „razboiul sfant”, de eliberare a Ierusalimului si a „Mormantului Sfant” de sub ocupatia „paganilor” musulmani. Obiectivul declarat al papalitatii organizand o cruciada era acela de a da posibilitatea pelerinilor sa viziteze Sfantul Mormant si locurile sfinte; deci de a le elibera de sub stapanirea „paganilor”. Regii si marii baroni urmareau ca prin participarea la cruciada, sa-si sporeasca posesiunile si sa-si consolideze influentele politice si militare. Micii feudali si cavalerii ramasera multi dintre ei fara feude(din cauza sistemului de mostenire); or, in tarile din Orientul Mijlociu , posobilitatile castigarii unor mari domenii erau nelimitate. Negustorii marilor orase din Occident erau si interesati sa-i elimine pe rivalii lor bizantini.In sfarsit, pentru marea masa de tarani, a pleca in cruciada insemna a scapa de saracie si de grele obligatii feudale, de foametea cauzata de iernile aspre si de numerosii ani de seceta;insemna a scapa de jafurile la care erau supusi in fiecare an de razboaiele dintre feudali , precum si de teribilele epidemii de care suferise indeosebi Franta. Cei care porneau in cruciada erau liberi sa-si paraseasca stapanii, erau scutitide dari si de plata camatei, datoriile le erau amanate, erau dezlegati de juramantul facut creditorilor lor. Biserica le acorda dreptul de a fi judecati numai de forurile ecleziastice, nu de cele senioriale, le promitea protectia bunurilor si familiilor lor, iertarea pacatelor savarsite ;iar celor ce vor muri in „razboiul sfant”, fericirea Raiului. Pe uscat , titnerarul clasic al cruciatilor trecea din Occident de-alungul Rhinului si a Dunarii , traversa campia panonica, apoi regiunea balcanica, trecand prin belgrad, Sofia, Adrianopol, pana la tarmul Bosforului; apoi , din Constantinopol terceau in Asia Mica , pana ajungeau la Ierusalim. Cu toate acestea, erau posibile si alte itinerarii:in prima cruciada cavalerii din sudul Frantei traversau Alpii, nordul Italiei, iar Dalmatia trecand prin Durazzosi coasta albaniei, se indreptau spre Constantinopol. O alta ruta terestra, urmata de cruciatii anglo-normanzi, traversa Franta , Alpii, strabateau Italia pana la Bari si Brindisi, de unde acestia se imbarcau si ajungeau la Durazzo si Ochrida.Durata prelungita a calatoriei(cel putin patru luni si jumatate) se explica prin mijloacele de transport precare, prin drumurile foarte prost intretinute, lipsa sau raritatea podurilor,prin dificultatile tarversarii muntilor ori a vailor mlastinoase.Bandele inrmate de cruciati jefuiau tarile prin care treceau deoarece trebuiau duse lungi tratative pentru a lise permite sa traverseze chiar teritoriilecrestine sau bizantine.Din toate aceste motive itinerariile maritime erau net favorabile celor terestre.. Inca din anul 1099 orasul Pisa echipeaza 120 de corabii pentru a participa la prima cruciada . In anul urmator, venetienii trimit o flota de 10 corabii cu cruciati; iar in 1122 , o flota de ne mai putin de 300 de corabii, sub comanda dogelui. In 1090 o escadra engleza il imbarca la Messina pe Richard inima de Leu si cruciatii sai, ajungand in luna iunie a aanului urmator la Tyr, dupa ce in trecere cucerise Ciprul de la bizantini.Durata traversarii era incerta: 20 de zile de la Marsilia la Alexandria, 40 de zile de la Marsilia la Acra, 33 de zile intre Marsilia si Cipru. Corabiile masurau cam 30 de metri lungine, 12 latime si 5 inaltime, iar cruciatii calatoreau pe ele intr-o inghesuiala de nedecris(uneori numarul lor trecea de 1000 de oameni pe o corabie, sau alte ori acestia calatoreau impreuna cu animalele.
„Cruciada saracilor”
In 1074, cand turcii seldjucizi au invadat Imperiul bizantin si Siria, masacrand populatia, distrugand sau profanand bisericile si lund in sclavie mii de crestini , papa Grigorie 7 si-a exprimat intentia de organiza o expeditie pentru eliberarea Ierusalimului, facand apel la principii crestini. Zece ani mai9 tarziu, papaUrban2 a lansat la conciliul din Clermont(7 noiembrie 1095) apelul ca episcopii si abatii as predice cruciada si „sa-i convinga pe toti oricarei clase sociale apartineau, cavaleri sau pedestrasi, bogati sau saraci” sa porneasca sa elibereze Tara Sfanta. Predicile in favoarea cruciadei au gasit un ecou imens in marele largi populare, impinse la disperare de mizerie sau fanatizate de predicile , de promisiunile si de perspectivele unei viati mult-visate . nerabdatori fara sa astepte termenul fixat pentu plecarea peste 6 luni, a cavalerilor, mii de tarani di nnodul si sudul franteisi din Gemania apuseana, multi dintre fiind insotit de femei, copii si batrani , in care cu boi sau pe jos, neinarmatim, cu provizii insuficiente si fara bani, au pornit „spre Ierusalim”. Inrabdurlie acestei multimi dezorganizate si nedisciplinate, se aflau si multi oraseni saraci, calugari fugiti din manastiri, pelerini, aventurieri, vagabonzi, talhari, criminali si cativa cavaleri briganzi.
O prima gloata de 1500 de oameni, condusa de Petru Eremitul , calugar, a traversat Germania, Ungaria, intrand pe teritoriul bizantin in Serbia, Bulgaria si au ajuns pe malul Bosforului. Un alt grup pornit din nordul Frantei sub conducerea altui predicator, Gauthier-sans-Avoir, urmand acelasi itinerar, s-a intalnit cu Petru Eremitul langa Constantinopol. Dupa ce i-a saftuit sa astepte sosirea cruciatilor cavaleri si in fata refuzului lor si a dezordinilor continui, imparatul Alexios Comnen i-a transportat pe celalalt mal al Bosforului. Aici 25000 de pelerini- cruciati au pornit sa ia cu asalt Niceea, fiind insa mamacrati de turci. Au ramas 3000 de supravietuitori care au fost salvati de flota bizantina si adusi in Constantinopol. Multimi asemenatoatre ca indisciplina si compozitie (12000-15000 de oameni)au pornit concomitent cu primele jefuind orasele tarilor europie centrale sau masacrand evreii ; pana la urma au fost infrante de armata regelui sau de populatia pe care o jefuiau. Aceste mascari ce mase populare dezorganuzate, impropriu numite cruciada saracilor nu au nimic in comun cu expeditiile feudalilor care le-au urmat si au fost bine organizate si metodic conduse . „Cruciada saracilor” a compromis ideea de cruciada prin actinile lor reprobabile.Dar mase eterogene de necombatanti au insotit in continuare trupele cruciatilor.
Prima cruciada
Dapa incherea conciliului de Clermont, papa Urban al II-lea a lansat un apel catre intreaga Europa crestina, episcopilor revenindu-le obligatia de atransmite tuturor preotilor din parohii dispozitiile adoptatede conciliu cu privire la cruciada.Raspunzand la apelul papei, s-au format patru armate feudale, bine organizate si echipate, conduse de conti si duci de mare prestgiu. Nici una nu avea in frunte un rege, caci pa data cand papa a prediat cruciada, atat imparatul Germaniei Heinrich IV, cat si Filip I al Frantei si Wilhelm II Angliei erau excomunicati de Biserica.
Armata ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2019 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2019 Evaluare Nationala 2019 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles