Cruciadele

Trimis la data: 2005-02-24 Materia: Istorie Nivel: Liceu Pagini: 5 Nota: / 10 Downloads: 18
Autor: Camelia Antonescu Dimensiune: 16kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Cruciadele pot fi definite ca expeditii militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri si coloniza regiuni din Orientul Apropiat, îndeosebi Palestina cu Ierusalimul. Ele au aparut într-o societate aflata în plina expansiune politica si militara si sunt o întregire a procesului de colonizare petrecut în Europa, la ele participând toate clasele si paturile sociale. Aspectul religios consta în faptul ca aceste expeditii au fost însotite, la început, de o ideologie crestina. Proclamate ca "razboaie sfinte", ele au fost organizate în numele eliberarii asa numitelor "locuri sfinte" (Ierusalimul), de sub dominatia musulmana. Caracterul religios al cruciadelor explica de ce conducerea lor a revenit papalitatii al carei rol, pe plan international, se afirma în secolul al XI-lea.

Cruciadele
      Caracterul si cauzele cruciadelor
      Cruciadele pot fi definite ca expeditii militare ale feudalilor apuseni cu scopul de a cuceri si coloniza regiuni din Orientul Apropiat, îndeosebi Palestina cu Ierusalimul. Ele au aparut într-o societate aflata în plina expansiune politica si militara si sunt o întregire a procesului de colonizare petrecut în Europa, la ele participând toate clasele si paturile sociale.
      Aspectul religios consta în faptul ca aceste expeditii au fost însotite, la început, de o ideologie crestina. Proclamate ca "razboaie sfinte", ele au fost organizate în numele eliberarii asa numitelor "locuri sfinte" (Ierusalimul), de sub dominatia musulmana. Caracterul religios al cruciadelor explica de ce conducerea lor a revenit papalitatii al carei rol, pe plan international, se afirma în secolul al XI-lea.
      Orientul Apropiat (Bizantul, Siria, Palestina, Egiptul), fiind mai dezvoltat din punct de vedere economic si cultural decât Occidentul, exercita, la sfârsitul secolului al XI-lea, o puternica atractie asupra claselor sociale din apusul Europei, care la acea data trecea printr-o perioada de criza ca urmare a încheierii procesului de aservire a taranimii, a cresterii puterii principilor, a instituirii "ordinului" cavaleresc, a sporului demografic, precum si a unor factori naturali: inundatii, seceta, foamete, molime etc. Anarhia politica aducea prejudicii atât economiei domaniale, pe cale de a se dezvolta, cât si celei orasenesti. Canalizarea spiritului razboinic al cavalerilor în afara Europei, aparea tuturor o solutie fericita. La ideea de cruciada au aderat repede si orasenii, care întrezareau posibilitatea unor noi piete de desfacere si aprovizionare.
     Participarea masiva a taranimii la cruciade se explica, pe de o parte, prin pauperizarea ei, pe de alta parte, prin spiritul de colectivitate li solidaritate foarte puternic în evul mediu, fapt dovedit cu prisosinta în timpul cruciadelor copiilor.
     Principii s-au alaturat si ei cruciadelor deoarece nu puteau ramâne în afara unei lupte care le-ar fi adus noi stapâniri, prestigiu si glorie, dar, de la început, între idealul nobiliar si cel popular a existat o prapastie.
     Posibilitatea unor actiuni militare în rasarit si a unor deplasari da mase a fost creata de însasi situatia politica din Orientul Apropiat. În a doua jumatate a secolului al XI-lea, turcii selgiucizi, dupa ce au cucerit Bagdadul (1055), au înaintat în Asia Mica, în Siria si Palestina, pe atunci stapânite de Califul din Egipt, iar în anul 1070 a fost cucerit Ierusalimul. Formarea emiratului de Damasc si a celor trei sultanate, Capadocia, Rum si Smirna reprezentau o mare primejdie pentru Bizant, într-un moment în care cumanii, pecenegii, maghiarii si normanzii atacau imperiul. În aceasta situatie împaratii bizantini au fost nevoiti, în mai multe rânduri, sa ceara ajutor militar în Occident. Asa s-a nascut initiativa papalitatii de a organiza expeditii în urma carora scaunul apostolic si-ar fi marit sfera de influenta, mai întâi prin înlaturarea schismei, din anul 1054, dintre bisericile catolica si ortodoxa, apoi, prin raspândirea catolicismului în noi regiuni. În conciliile de la Piacenza si Clermont (10959, apelul de cruciada a fost lansat de catre papa Urban al II-lea.
     Cruciada I (1096-1099)
     Prima cruciada s-a desfasurat în doua etape: expeditia saracimii, condusa de Petre Pustnicul si Walter cel Sarac, si expeditia cavalerilor grupati în patru corpuri principale de oaste, conduse de Geoffroi de Bouillon, ales mai târziu comandant suprem al armatei; Huges de France, fratele regelui Filip I si Robert Courte Heuse, fiul lui Wilhelm Cuceritorul; Robert de Flandra; Boemund de Tarent si Tancred de Sicilia.
     Masele popolare au ajuns la Constantinopol, trecând prin Germania, Boemia si Ungaria. Împaratul Alexie Comnenul, pentru a evita tulburarile în oras, i-a transportat pe cruciati pe coasta Asiei Mici, unde au fost masacrati de trupele selgiucide sau facuti prizonieri si dusi în robie.
     Cruciada cavalerilor s-a deschis cu masacrarea evreilor din orasele de pe Rin, Köln si Mainz, anuntând prin aceasta caracterul sângeros si de jaf ce aveau sa-l îmbrace expeditiile. În anul 1097 cavalerii au ajuns la Constantinopol, unde au încheiat o întelegere cu Alexie Comnenul, prin care se angajau sa recunoasca suzeranitatea împaratului în teritoriile cucerite de la turci. Cu mare greutate, cruciatii au respins armata selgiucida si au cucerit Niceea si Dorileea (mai-iulie 1097). Antiohia a rezistat sapte luni, dar în cele din urma a fost si ea ocupata (1098). Cruciatii au trebuit sa lupte cu musulmanii înca un an pentru a-si croi drum spre Ierusalim. Abia în anul 1099 orasul a cazut în mâinile lor.
     În urma cuceririlor facute, s-au creat mai multe formatiuni politice, conform sistemului politico-vasalic din Occident: regatul Ierusalimului, principatul Antiohiei, comitatele de Tripoli, Edessa, Jaffa, Ascalon, marchizatul de Tyr, senioriile Ramlah, Kerak, Sidon, Beirut. Organizarea lor este cunoscuta din "Asezamintele Ierusalimului", o culegere de norme juridice privind obligatiile si drepturile clasei feudale, care reprezinta expresia clasica a ordinii feudale. Pentru mentinerea ordinii în rândul populatiei cucerite si pentru înlaturarea rascoalelor s-au înfiintat ordine militaro-calugaresti: Ordinul Ioanitilor si Templierilor, organizat la începutul secolului al XII-lea de calugarii francezi si Ordinul german al teutonilor, spre sfârsitul aceluiasi veac.
     Cruciadele a II-a (1147-1148) si a III-a (1190-1192)
     Turcii nu au renuntat la teritoriile pierdute. Capeteniile selgiucide, pe moment, au pus capat rivalitatilor dintre ele si unindu-se au început contraofensiva, ajutate fiind de nemultumirile din rândul populatiei supuse, care se rascoala în mai multe rânduri. Cele doua razboaie purtate, în anii 1144-1146, între cruciati si selgiucizi au sfârsit cu recucerirea Edessei de catre musulmani. Aceasta a fost cauza organizarii celei de a doua cruciade (1147-1148) de catre papa Eugen al III-lea. O armata franceza, condusa de regele Ludovic al VII-lea si o oaste germana, în frunte cu împaratul Conrad al III-lea, mergând pe urmele primilor cruciati, în vara anului 1148, au ajuns la Constantinopol, de unde, pe vase bizantine, puse la dispozitie de împaratul Manuel Comnenul, au trecut în Asia Mica. Aici cele doua ostiri au fost risipite de turci, iar Ludovic si Conrad, cu resturi din armata, si-au sfârsit expeditia ca simpli pelerini.
     În tot acest timp turcii continuau ofensiva. Sultanul Egiptului, Saladin, un militar si om politic capabil. a unit lumea musulmana sub conducerea sa si si-a îndreptat atacul împotriva Ierusalimului. În lupta de la Hittin (1187), în apropiere de lacul Tiberiada, sultanul a înfrânt pe regele Ierusalimului, Guy de Lusignan si a pus stapânire pe oras. Papa Clement al III-lea a lansat un nou apel de cruciada, la care au raspuns regii Angliei si Frantei - Richard Inima de Leu si Filip al II-lea August - si împaratul Germaniei, Frederic I Barbarossa. În vara anului 1190 o armata uriasa, bine echipata, era gata de razboi. Filip al II-lea s-a îmbarcat cu oastea sa la Genova, iar Richard I, la Marsilia, în timp ce Frederic I lua drumul pe uscat. Primii doi suverani, abia plecati, au debarcat în Sicilia, unde au facut un popas lung, de un an, fapt ce i-a permis împaratului german sa ajunga primul în Asia Mica, unde a reusit sa-l învinga pe sultanul de Iconium. Victoria, însa,nu a putut fi fructificata, deoarece Barbarosa a murit înecat pe când încerca sa traverseze, calare, râul Cydnus. Ramasi fara conducator, cea mai mare parte din cruciati s-au împrastiat, numai un numar mic, sub comanda ducelui Austriei, Leopold al V-lea, si-au continuat drumul, iar în anul 1191 cele trei armate se întâlneau în preajma Ierusalimului, dupa ce în drumul sau Richard cucerise insula ...

  • pag. 1
  • pag. 2
  • pag. 3
  • pag. 4
  • pag. 5

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Politica de Cookie
Am inteles