Cucerirea Daciei de catre romani

Trimis la data: 0000-00-00 Materia: Istorie Nivel: Gimnaziu Pagini: 14 Nota: / 10 Downloads: 12133
Autor: Any-ruxy Dimensiune: 612kb Voturi: Tipul fisierelor: doc Acorda si tu o nota acestui referat: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
vezi mai multe detalii vezi mai putine detalii
Raporteaza o eroare
Adopţiunea şi apoi moartea lui Nerva l-au surprins pe Traian în provinciile germanice, rămânând la frontierele de pe Rin, din Pannonia şi de pe Dunăre până spre sfârşitul anului 99. Această lungă staţionare la frontiere a pregătit expediţiile sale de mare anvergură. Înainte de a se întoarce la Roma, în iarna 98-99 e.n., Traian începe un turneu de inspecţie, pe frontiera danubiană. În "Panegiricul" său, publicat în timpul şi după primul război dacic, Pliniu subliniază că astfel Traian intimida pe Decebal şi îi zădărnicea orice plan de nouă acţiune ofensivă.

Preliminarii

Adopţiunea şi apoi moartea lui Nerva l-au surprins pe Traian în provinciile germanice, rămânând la frontierele de pe Rin, din Pannonia şi de pe Dunăre până spre sfârşitul anului 99. Această lungă staţionare la frontiere a pregătit expediţiile sale de mare anvergură. Înainte de a se întoarce la Roma, în iarna 98-99 e.n., Traian începe un turneu de inspecţie, pe frontiera danubiană. În "Panegiricul" său, publicat în timpul şi după primul război dacic, Pliniu subliniază că astfel Traian intimida pe Decebal şi îi zădărnicea orice plan de nouă acţiune ofensivă. În realitate, Traian urmărea, mai ales, să verifice şi să consolideze capacitatea de luptă a legiunilor staţionate în zona danubiană. Patru dintre acestea se aflau în Pannonia (I Adiutrix, XII Gemina, XIV Gemina, XV Apollinaris), trei în Moesia Superioară (IV Flavia, II Adiutrix, VII Claudia) şi încă două în Moesia Inferioară (I Italica şi V Macedonica). Traian inspectează taberele acestor legiuni, forţele auxiliare şi fortificaţiile de la frontieră. Totodată, el întreprinde lucrări importante, cum ar fi: construirea sau numai terminarea construirii şoselei de pe malul sudic al Dunării, la Cazane, care prelungea de fapt unele amenajări rutiere mai vechi.
Cum atesta vestita inscripţie "Tabula Traiana", această şosea s-a realizat prin tăierea unor bucăţi de stâncă iar podeaua sa a fost susţinută de console de lemn fixate în malul pietros. Noi fortificaţii au fost ridicate în mai multe locuri. Toate aceste acţiuni făceau parte dintr-un plan de pregătire a vastei campanii întreprinse împotriva dacilor. Nici chiar declaraţiile de pace, menţionate de Pliniu nu puteau înşela pe nimeni.




Primul razboi dacic

Cauze:
- intenţia lui Traian de a spăla presupusa ruşine rezultată din tratatul încheiat între Domiţian şi daci.
- Pliniu se referă la dispreţul dacilor faţă de Imperiul Roman, prilejuit de stipulaţiile tratatului, lucru dovedit de incursiunile în teritoriile romane.
- de asemenea, Criton semnalează că Decebal umilise pe romani prin încheierea păcii din 89 e.n., considerând acest lucru ca pricină fundamentală a războiului lui Traian şi a cuceririi regatului dac.
Decebal a folosit clauzele tratatului pentru a-şi spori capacitatea de luptă. Astfel el a atras în rândurile armatei dace un număr mare de transfugi recrutaţi dintre militarii romani cei mai destoinici. Dacii şi-au fortificat puternic cetăţile şi au fabricat maşini de luptă eficace. Armata dacă, pregătită de militari romani, deprindea tactica de luptă romană.

Cauzele imediate ale cuceririi Daciei sunt: a) de ordin politico-militar; b) de natură economică.

a) Cauze de ordin politico-militar.
- statul dac devenise prea puternic pentru ca romanii să mai poată asigura securitatea deplină a frontierei danubiene.
- Traian avea intenţia de a făuri în Europa estică o latinitate puternică, replică a celei create în Occident de Caesar şi de August, Dacia urmând să devină un bastion

avansat al acestei latinităţi, în mijlocul vecinilor aprigi ai romanilor.
- apărarea provinciilor balcanice de triburile migratoare. Totodată, el nu voia să lase întreg estul Imperiului în sfera lingvistică-culturală elenică şi spera să creeze un răsărit latin, alături de cel grecesc.
- romanii doreau să cucerească toate statele civilizate de la frontierele lor, numite "lumea locuită", din care făceau parte şi dacii. Prin acest lucru se urmărea de fapt cucerirea regatului part, principalul stat civilizat.
- Traian nu considera posibilă o acţiune de anvergură împotriva parţilor, înainte de a-şi fi asigurat spatele, adică înainte de a fi lichidat primejdia constituită de statul dac al lui Decebal.

b) Cauze de ordin economic
- aurul dacilor, bogăţiile subsolului şi solului dacic, al minelor şi ogoarelor sale, au determinat în mare măsură cucerirea Daciei, care astfel putea susţine material celelalte campanii.
- posibilitatea colonizării unor noi teritorii promitea soluţionarea parţială a unor deparităţi sociale şi devierea unor nemulţumiri.
- linia Dunării era mai uşor de apărat decât o frontieră în interiorul Daciei. Experienţele Imperiilor Bizantin şi Otoman, dar şi cele ale Imperiului Roman, o dovedesc.


Campaniile:
Decebal şi-a creat un abil sistem de alianţe, care a dus la formarea unei ample coaliţii antiromane, din care făceau parte numeroase triburi dacice, germanice şi sarmatice: îndeosebi burii germanici şi roxolanii. Se apreciază că el a concentrat împotriva lui Traian o

armată formată din 160.000 de luptători (ceea ce la acea vreme însemna foarte mult), dintre care 140.000 erau daci şi 20.000 proveneau din rândurile aliaţilor săi. Decebal a încercat de asemenea să stabilească o alianţă cu parţii, chiar dacă nu cunoşteau intenţia lui Traian de a-i ataca, după cucerirea Daciei.
Pe lângă construirea marelui drum militar şi întărirea garnizoanelor şi a fortificaţiilor, Traian a săpat un canal lung de peste
3 Km pe malul drept al Dunării, în zona dificil navigabilă de la Porţile de Fier, care urmărea să asigure trecerea flotelor romane de pe Dunăre (lucru atestat de descoperirea unei a doua "Tabula Traiana"). El şi-a întărit armata şi prin aducerea unor legiuni din alte teritorii care nu puneau probleme militare. Forţele auxiliare au fost întărite cu unităţi neregulate, "etnice", recrutate din populaţiile neromanizate, cum erau: maurii, asturii, sirienii, palmirienii, marcomanii, germanicii. Forţele romane utilizate în primul război dacic însumau 120.000 de militari.
Prima campanie începe în 25 martie 101. Ajuns la Dunăre, Traian trece fluviul pe un pod de vase pe la Lederata (în prezent Rama). Totodată, o a doua coloană romană a trecut Dunărea pe la Dierna (azi Orşova) cu scopul de a se uni ulterior cu principalele forţe expediţionare.
În timp ce dacii se retrag adânc în interior, romanii înaintează sistematic în Banat. Traian renunţă la ideea unei înaintări rapide spre Sarmizegetusa deoarece o solie îl informează că burii şi alţi aliaţi ai dacilor (dacii din nord, care nu făceau parte din statul lui Decebal) cer încheierea păcii cu Decebal. Trupele romane croiesc drumuri, ridică poduri şi înaltă castre, care le asigura ocuparea fermă a ţării şi

legătură cu provinciile de la sudul Dunării. Forţele conduse de Traian înaintează spre nord, pe la Arcidava (Văradia actuală), Centum Putea, după care se întorc spre est, de la Berzovia (Bârzava) spre Ai(zi)zis (Pogonis), având ca obiectiv principal Tibiscum. Aici se realizează joncţiunea cu forţele pornite de la Dierna. De aici pătrund pe valea Bistriţei, într-un defileu îngust şi păduros, numit Poarta de Fier a Transilvaniei. În acest lung culoar, la Tapae, are loc prima confruntare importantă între cele doua trupe, învingători ieşind romanii. Dacii se retrag, fiind defavorizaţi de vreme, ca şi romanii, şi trimit solii de pace dar care sunt respinse.
Romanii pătrund în depresiunea Haţegului şi încep cucerirea cetăţilor dacice din munţi, unde se aflau puternicele citadele de la Grădiştea, Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie. Forţele lui Traian ajung în fata unei cetăţi, pe zidurile căreia se aflau, înfipte în pari, craniile prizonierilor romani, luaţi în timpul campaniilor lui Domiţian. Datorită iernii Traian este obligat să încetinească şi mai mult înaintarea, importante efective romane rămânând să ierneze în Tara Haţegului. Decebal profită de
răgazul acordat de venirea iernii, încercând o diversiune menită să îi oblige pe romani să se retragă complet din Dacia. În acest scop, el a obţinut şi sprijinul substanţial al aliaţilor săi. Această diversiune s-a produs în iarna 101-102, în Moesia Inferioară. Zona de acţiune a fost destul de largă, întrucât îngloba Dobrogea şi nordul Bulgariei actuale. Forţele trimise de Decebal s-au unit cu burii coborâţi de-a lungul Carpaţilor răsăriteni şi cu roxolanii lui Susagus, foarte bine înarmaţi. Atacatorii trec cu dificultate Dunărea, căci gheata se rupe sub greutatea lor şi le pricinuieşte pierderi serioase. Atacă zonele fortificate ale inamicilor slab apărate de auxiliari romani, pe care le

pradă şi jefuiesc, repurtând unele succese. Acest lucru determină îmbarcarea lui Traian, împreună cu o mare parte din unităţile din Dacia, care imediat ce debarcă se angajează în luptă cu "barbarii". Au loc 3 mari ciocniri, soldate cu mari pierderi de ambele tabere. Cea mai importantă este cea de la Adamclisi, unde Traian a participat personal la bătălie, rupându-şi propriile veşminte pentru a confecţiona bandaje pentru răniţi, şi din care romanii au ieşit învingători. Astfel diversiunea ...

Nota explicativa
Referatele si lucrarile oferite de Referate.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Referat.ro te invata cum sa faci o lucrare de nota 10!
Filmele zilei
Linkuri utile
Programeaza-te online la salonul favorit Descarca gratuit aplicatiile pentru iOS si Android Filmulete haioase Filme, poante si cele mai tari faze Jocuri Cele mai tari jocuri de pe net Referate scoala Resurse, lucrari, referate materiale pentru lucrari de nota 10 Bacalaureat 2018 Vezi subiectele examenului de Bacalaureat din 2018 Evaluare Nationala 2018 Ultimele informatii despre evaluare nationala
Toate imaginile, textele sau alte materiale prezentate pe site sunt proprietatea referat.ro fiind interzisa reproducerea integrala sau partiala a continutului acestui site pe alte siteuri sau in orice alta forma fara acordul scris al referat.ro. Va rugam sa consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului. Informati-va despre Politica de confidentialitate. Daca aveti intrebari sau sugestii care pot ajuta la dezvoltarea site-ului va rugam sa ne scrieti la adresa webmaster@referat.ro.
Confidentialitatea ta este importanta pentru noi

Referat.ro utilizeaza fisiere de tip cookie pentru a personaliza si imbunatati experienta ta pe Website-ul nostru. Te informam ca ne-am actualizat politica de confidentialitate pentru a integra cele mai recente modificari privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal. Inainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugam sa aloci timpul necesar pentru a citi si intelege continutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigarii pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizarii fisierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totusi ca poti modifica in orice moment setarile acestor fisiere cookie urmarind instructiunile din Politica de Cookie.


Am inteles